EXCLUSIV // Daniel Apostol, director FPPG, despre gazoductul Iași-Ungheni: „Dă o șansă Republicii Moldova de a deveni un consumator mai important pentru România”

EXCLUISV // Gazoductul Iași-Ungheni dă o șansă Republicii Moldova de a deveni un consumator mai important pentruRomânia și trebuie privit într-un context mai larg al investițiilor făcute în rețeaua transportului de gaze naturale, a declarat în exclusivitate pentru B1.roDaniel Apostol, director de Relații Externe FPPG.

“Gazoductul Iași-Ungheni este o problemă de investiții în marea rețea de transport de gaze naturale. În primul rând trebuie să fim foarte atenți la realizarea magistralei numită BRUA care dă o șansă României să fie mai interconectată pe toate piețele. O privire de ansamblu asupra României din perspectiva infrastructurii de transport de gaze naturale ne dă o concluzie tristă. Suntem o țară mai curând desconectată, decât interconectată.

În acest context, gazoductul de la Ungheni dă o șansă Republicii Moldova de a deveni un consumator mai important pentruRomânia, în baza angajamentelor de reciprocitate între cele două state care își declară și o frăție și un sprijin economic dinspre România spre Chișinău. În același timp trebuie să fim conștienți că o securitate energetică a României se va putea întâmpla în momentul în care gradul de interconectare dintre piața românească și restul piețelor europene va fi mult sporit. Suntem dependenți acum de un singur robinet și dacă vrem o mai mare independență energetică ar trebui să fim conectați la mai multe robinete”, a declarat Daniel Apostol în contextul conferinței organizată joi de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) cu ocazia lansării studiuluiStarea sistemului de impozitare specific sectorului upstream al gazelor naturale din România.

Realizareaproiectului Ungheni-Chișinău, un proiect de interes național în Republica Moldova, presupune construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 120 km, trei stații de predare a gazelor naturale (două în Chișinău și una în Ungheni) şi dotarea Centrului de dispecerat și dirijare de la Ghidighici.

Potrivit estimărilor oferite de autorități încă de la debutul primelor lucrări, în 2013, gazoductul va putea transporta la capacitate maximă 1,5 miliarde metri cubi de gaze, mai mult decât cei 1,3 miliarde metri cubi de gaze ce reprezintă necesarul de consum al Republicii Moldova.