EXCLUSIV // Seceta din acest an a lovit puternic în culturile de floarea soarelui din România, context în care fermierii așteaptă scăderi semnificative la nivelul producției. Dacă în anii trecuți România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la suprafaţa cultivată şi la producţia de floarea-soarelui, anul acesta fermierii se așteaptă la scăderi semnificative în condițiile unui an agricol extrem de secetos.
Dumitru Manole, președinte alAsociației pentru Cultura Florii-Soarelui din România a declarat pentru B1.RO că o explicație pentru scăderea producției este interzicerea tratării semințelor cu anumite substanțe active, înainte de semănat, dar și condițiile climatice din acest an:
“În 2018-2019, suprafețele de floarea-soarelui cultivate în România au crescut substanțial. În 2019 au ajuns la 1.100.000 ha. În ceea ce privește anul agricol 2020, floarea-soarelui a suferit un recul din punctul de vedere al suprafeței. Faptul că s-a interzis tratarea semințelor de floarea-soarelui înainte de semănat cu neonicotinoide, ne referim aici la o serie de pesticide. Vorbim despre trei substanțe active care fac parte din această grupă a neonicotinoidelor: Tiametoxam, Clotianidin și la Imidacloprid. A fost interzis ca semințele să fie tratate cu aceste substanțe active premergător semănatului. În România și în special partea de Sud-Est a României este cantonată această insectă devoratoare Tanymecus Dilaticollis Gyll, care mai ales în Dobrocea față de un prag economic de dăunare de 3-4 adulți la m2, conform observațiilor, aici numărul de adulți este undeva la 10-12la m2. Faptul că s-a interzistratamentul lasemințede semănat a contribuit la acest recul al suprafeței”, a precizat Dumitru Manole.
Acesta a subliniat că cea mai gravă situație este cea din Dobrogea. Dacă în anii trecuți se ajungea la o producție de 2.504 kg pe ha, în acest an se așteaptă ca producția să scadă la 850 kg pe ha.
“Punctual mă refer la județul Constanța. Dacă aici se cultivau în anii din urmă în jur de 120.000 de ha cu floarea-soarelui, anul acesta au fost semănate numai 105.000 ha. Din aceste 105.000 ha, 15.000 ha au fost calamitate total, adică nu a mai intrat combina, nu s-a mai recoltat nimic. Au rămas în jur de 90.000 ha cu diverse grade de calamitate, cauzată de factorul climatic, agresivitatea secetei, atât pedologice, cât și atmosferice. Fapt pentru care producția raportată de Direcția Agricolă a județului Constanța la această cultură nu a fost decât de 850 de kg la ha, față de 2.504 kg la ha în 2019.
Sigur că situația din Dobrogea este cea mai gravă. Dacă fac o referire la procentul ocupat în structura suprafețelor…în Dobrogea sunt în jur de 780.000 ha, teren arabil. În structura suprafețelor, Dobrogea ocupă un procent destul de important la nivel național, între 15%-20%. Aici este cantonată producția de floarea-soarelui. În Bărăgan, suprafețele sunt mult mai mici, fapt pentru care, probabil suprafața de floarea soarelui în 2020 nu va depăși 850.000 ha, este și un recul al suprafeței. Avem un recul al suprafeței și din cauza faptului climatic, nivelul producției medii realizat a fost destul de mic”, a mai precizat Dumitru Manole.
Acesta a atras atenția asupra faptului că autoritățile nu au venit cu niciun răspuns deocamdată pentru a contracara efectele negative produse de secetă în ceea ce privește culturile calamitate de floarea-soarelui:
“Deocamdată autoritățile nu au dat niciun răspuns. Personal, în calitate de președinte al Asociației pentru pentru Cultura Florii-Soarelui” din România, în luna ianuarie am transmis la Ministerul Agriculturii un email la care nici până la această dată nu ni s-a răspuns. Probabil că în turnul de fildeș e mai frumos decât pe câmp”.