Emil Dumitru (Pro Agro): Nu reuşim să valorificăm întreg potenţialul agricol al țării, pentru că autoritățile sunt incapabile să înțeleagă mecanismele europene și nici nu se apleacă asupra acestui sector

Agricultura României a cunoscut dezvoltarea, odată cu apariţia fondurilor europene, dar nu reuşim să valorificăm întreg potenţialul agricol al țării, din cauza incapacității celor care ocupă vremelnic funcţii de a înțelege mecanismele europene și de a se apleca cu adevărat asupra sectorului agricol românesc, a declarat Emil Dumitru. Acesta a fost preşedinte al Federaţiei Naţionale Pro Agro timp de cinci ani ani și va rămâne în fruntea organizaţiei până la finalul acestei luni, ca președinte interimar, pentru a organiza alegerile pentru un nou șef, informează financialintelligence.ro.

”Agricultura României a cunoscut dezvoltarea, o dată cu apariţia fondurilor europene. Suntem în al doilea exerciţiu financiar, au venit foarte mulţi bani în sectorul agro -alimentar românesc, însă, din păcate, nu reuşim să valorificăm întreg potenţialul agricol al României.

De la început, polonezii au mizat pe o accesare facilă a fondurilor europene, pe o simplificare la maxim, pe când România a ales calea de a birocratiza foarte mult măsurile, de a-și face programe de dezvoltare rurală scrise de firme care nu înțelegeau care este specificitatea agriculturii noastre. De aici au apărut tot felul de derapaje de la obiective majore pentru o țară agricolă importantă, cum este România.

Politică - 20 nov, 17:53

Emil Dumitru (PNL), după ce Ciolacu a anunțat că România va adera complet la Schengen din 1 ianuarie 2025: „Nu trebuie să-i mințim pe români” (VIDEO)

Acum că deja avem experiența a două exerciții financiare este foarte clar că, în următorul exercițiu financiar 2021-2027, ar trebui să revoluționăm cu adevărat modul de organizare și funcționare a filierelor de produs, modul în care reușim să transformăm materia primă obținută, pentru că degeaba producem grâu și porumb, dacă nu facem produse cu valoare adăugată mare.

Dacă ne vom uita pe balanţa comercială a României, vom constata că avem un deficit nemaîntâlnit, de 1,63 miliarde de euro.

Practic, consumatorul din România finanțează industria agro-alimentară a altor state membre, în loc să ne dezvoltăm noi, local. Asta nu înseamnă că Europa sau cineva din afară – o forță nevăzută – ne-au împiedicat pe noi, românii, să facem niște politici publice agricole sustenabile pentru sectorul agro-alimentar românesc.

De fapt, vorbim de incapacitatea celor care ocupă vremelnic funcţii de decizie publică în România de a înțelege mecanismele europene și de a se apleca cu adevărat asupra sectorului agricol românesc”, a declarat Emil Dumitru, pentru financialintelligence.ro.

Acesta s-a referit în mod concret la Programul Tomata, despre care se tot vorbește în ultima perioadă:

”Auzeam acum câteva zile și pe ministrul Agriculturii și pe alți factori de decizie politică vorbind de un real succes în ceea ce privește Programul Tomata.
Nu poți să vorbești doar de un program nișat, dintr-un sector legumicol foarte vast. Vorbim doar de un produs.

Vedem că, după ce au acordat ajutoare de 43 milioane de euro, în luna noiembrie anul trecut, aveam cu doar 700 de kg de roșii produse în plus față de anul în care nu a funcționat Programul Tomata. Asta înseamnă că a fost o măsură care nu a fost fundamentată corect și care nu a adus nici un fel de beneficiu, în afară de acele sume de bani cu care s-au capitalizat legumicultorii în piața agro-alimentară românească. Dar nimeni nu răspunde în fața unor astfel de eșecuri.

Cred că era mai bine dacă dădeam sectorului legumicol o subvenție pentru construcția de spații protejate, care să fie conforme, care să poată să reziste la intemperii și să respecte toate condițiile, iar legumicultorul să aibă opțiunea să cultive acolo, în spațiul acela protejat, ce produse îi cere piața.

Pentru că nu trebuie să cultivăm numai tomate. Fiecare avem altă piață și vrem să producem tot felul de produse. Este frumos șorțul pe care îl vedem la televizor ilustrând Programul Tomata, dar cred că, dincolo de mult tam-tam, ar fi trebuit să se ia în considerare niște aspecte de ordin tehnic”.