Emil Boc, despre bilanțul României în UE: Restricții pe piața muncii, absorbție scăzută de fonduri europene și investiții nefolosite

Premierul Emil Boc declarat joi la conferința “România în UE – 5 ani de la aderare”, organizată de MAE și Ministerul Afacerilor Europene, că țara noastră a asigurat libera circulaţie a persoanelor odată cu aderarea la UE, dar a acumulat şi neîmpliniri majore, precum neutilizarea pe deplin a investiţiilor străine directe, menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii şi o rată scăzută de absorbţie a fondurilor europene.

Boc a arătat că România este dependentă în continuare de Uniunea Europeană, 65,8% din export fiind derulat cu state comunitare.

În discursul susţinut la conferinţă, şeful Executivului a remarcat că pentru integrarea României în UE şi NATO a existat coerenţă din partea forţelor politice şi „în consecinţă, şi împliniri”, proces ale cărui principale avantaje au fost libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor şi persoanelor, precum şi un volum important de investiţii străine directe, respectiv 44 miliarde euro în intervalul 2003-2010, incluzând şi perioada postaderare.

Politică - 29 oct, 15:55

Falcă (PNL): Niciun partid nu poate să se asocieze cu PSD, că duce țara într-un dezastru. Cu indicatorii economici am ajuns mai jos decât Bulgaria, care e în criză politică de 3 ani (VIDEO)

În privinţa neîmplinirilor, Boc a amintit însă că zece state UE încă menţin restricţii pentru lucrătorii români pe piaţa muncii şi a menţionat şi neutilizarea pe deplin a investiţiilor străine directe, acuzând din nou guvernarea din perioada 2007-2008 pentru acest eşec.

„Din fericire, investiţiile străine directe nu au fost folosite pe deplin, în sensul că am avut şansa unei creşteri economice consistente şi am ratat ocazia de a ne moderniza statul în acea perioadă, când era mult mai uşor să faci reforme structurale, iar în loc să facem acest lucru, din nefericire, am aplicat politici populiste care nu au avut susţinere în economie”, a susţinut premierul.

În opinia premierului, măsurile de reformă dispuse de Guvern în educaţie, justiţie, asistenţă socială şi prin modificarea Codului Muncii au fost corecte şi necesare.

El a arătat că România poate „execela” la nivelul UE prin agricultură, turism şi energie, dar mai ales prin creativitate, având avantajul potenţialului uman.