Efectele crizei politice din România, analizate de agenția de rating Standard & Poor`s: S&P nu se așteaptă la „riscuri iminente” pentru procesul de consolidare fiscală

Agenția de rating Standard & Poor`s a comentat evenimentele politice din România și spune că e puțin probabil ca acestea să oprească procesul de consolidare fiscală, transmite Economedia.ro.

Agenția de rating Standard & Poor`s, comentariu despre efectele crizei politice din România:

S&P Global Ratings a anunțat astăzi că nu se așteaptă la riscuri iminente pentru planurile României de consolidare fiscală pe termen scurt după demisia miniștrilor USR Plus din guvernul de coaliție, pe 7 septembrie. Retragerea USR Plus, în urma unor ciocniri pe politici și a unor tensiuni din coaliție, îl va face pe prim-ministrul Florin Cîțu să ceară reconfirmarea parlamentară pentru cabinetul său minoritar în termen de 45 de zile. Asta vine într-un moment în care guvernul este pregătit să se angajeze alături de autoritățile europene pentru a securiza fondurile din Facilitatea UE de Redresare și Reziliență.

Presupunem, în scenariul nostru de bază, că guvernul va căuta să își conserve capacitatea de a funcționa pe termen scurt astfel încât să contracteze această finanțare, despre care înțelegem că sunt gata să fie plătită. Adoptarea rectificării bugetare a României pentru 2021 săptămâna trecută sugerează că există capacitatea de a executa politici, în opinia noastră. Acestea fiind spuse, incertitudinea persistentă ar putea accentua riscurile fiscale pe termen mediu.

În mod separat, USR Plus a depus o moțiune pentru a cenzura guvernul Cîțu, dar înțelegem că dezbaterea și votul au fost amânate. Este a doua oară când e pus la îndoială încrederea guvernului în doar patru luni.

Pe lângă voturile de încredere, ambele partide vor organiza în următoarea lună alegeri pentru conducerile lor. Acest aspect ar putea stimula o reașezare politică a discuțiilor de coaliție, complicând oarecum perspectivele politice.

Deocamdată, creșterea economică revigorantă a României ajută la reducerea presiunii pe poziția fiscală a guvernului. Economia a revenit deja la producția sa pre-pandemică, extinzându-se cu 6,5% în prima jumătate a anului 2021, depășind prognoza noastră din aprilie de creștere cu 5% pentru întregul an.

Prognozăm o creștere a PIB de aproximativ 4,5% în 2022 și 2023, susținută de UE și de subvențiile și împrumuturile din Next Generation EU (facilitatea de redresare, n.r.) în valoarea totală de 20% din PIB-ul României între 2021 și 2026. Actualele noastre prognoze prevăd un deficit bugetar de 7% din PIB în 2021, înainte de a se reduce gradual la 3% din PIB în 2024 susținut de agenda de consolidare pusă în practică de guvern și de economia în redresare a României.

Cu toate acestea, dacă blocajul politic persistă, acesta ar putea perturba progresul la o reformă fiscală atât de necesară. Încă mai credem că o consolidare fiscală pe termen mediu și o reechilibrare a structurii bugetare a României, ajutate de o absorbție de succes a finanțării UE, sunt elemente-cheie pentru stabilizarea poziției fiscale și a poziției externe ale țării.