Economistul Cristian Socol: „România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani”. Reglementarea prețurilor din energie, măsură obligatorie

România va trece printr-o criză severă, fără precedent în ultimii 30 de ani, crede susține Cristian Socol. Potrivit expertului, țara noastră se află deja într-o recesiune tehnică. Astfel, dacă Guvernul nu va lua rapid măsuri ferme și inspirate, românii vor ajunge la disperare.

Prețurile explozive la energie și gaze naturale reprezintă marea amenințare pentru bunăstarea cetățenilor potrivit economistului, care și-a exprimat punctul de vedere într-un editorial pentru Adevărul.

„Şocul creşterii preţurilor la energie şi gaze naturale este atât de puternic încât va provoca o recesiune mai puternică decât cea trăită de România în perioadele de criză 1997-1999, 2009-2011 şi 2020. Este mai puternic decât orice şoc de natură financiară. În România, crizele financiare nu lovesc puternic şi direct toate companiile şi toată populaţia, financializarea şi gradul de intermediere financiară fiind reduse, adâncimea crizei fiind limitată.

În schimb, şocul cauzat de preţurile energiei şi gazelor naturale loveşte direct şi puternic până la nivelul celor mai mici companii şi a celor mai sărace gospodării din România. Loveşte la fundaţie, rupe pânza de păianjen economică şi distruge plasa de siguranţă socială. Şocul creşterii preţurilor la energie va lovi mai puternic decât şocul cauzat de virusul pandemic.

Dacă în cazul virusului există un compromis între agresivitate şi contagiune, în cazul exploziei preţurilor la energie vorbim de amândouă procesele – este şi agresiv şi provoacă şi contagiune ridicată. Prezentul îl trăim şi observăm cu toţii. Insolvenţe, falimente, restrângerea activităţii, căderea consumului şi a investiţiilor, concedieri. Explozia inflaţiei (cauza fiind dată în proporţie de 80% de creştere a preţurilor la energie şi gaze) a devenit deja un şoc persistent, ce afectează puterea de cumpărare. Tensiunile sociale se acumulează”, notează profesorul de la ASE.

Revenirea la piața reglementată, măsură obligatorie

Guvernul trebuie să revină de urgență la piața reglementată, potrivit economistului Cristian Socol, opinie susținută și de către Mircea Coșea. Astfel, gospodăriile, companiile private și instituțiile de stat vor fi compleșite de costurile imense pentru funcționare.

„România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru al anului trecut. Dacă nu se iau măsuri radicale urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, după aprilie 2022, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani. Ieri, Institutul Național de Statistică a publicat date privind evoluția PIB în trimestrul 4 din 2021. În ciuda declarațiilor de basm, economia României a suferit o cădere puternică în semestrul 2 din anul trecut. Creșterea economică cu două cifre a fost un balon de săpun care s-a spart, lovindu-se de realitatea economică crudă.

(…) Dacă vreun decident crede că o creștere a prețurilor nu se va reflecta într-o proporție însemnată în prețurile bunurilor de consum, se înșală. Dacă vreun decident crede că o creștere a prețurilor la bunurile industriale nu va scoate majoritatea companiilor românești atât din piețele externe cât şi de pe piețele interne, se înșală din nou. La detaliu, lucrurile sunt şi mai grave. Dacă nu se iau măsuri radicale şi urgente privind intervenția publică / reglementarea prețurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, din aprilie 2022 – așa cum prevede Directiva 944 a Parlamentului şi a Consiliului European din 5 iunie 2019, România va resimți cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani.

Cristian Socol: „Deprecierea dramatică a puterii de cumpărare va fi însoțită de greve şi tulburări sociale zilnice”

Deprecierea dramatică a puterii de cumpărare va fi însoțită de greve şi tulburări sociale zilnice. Se va intra în cercul vicios al morții economice (reducerea activității, PIB mai mic, venituri mai reduse, austeritate, cerere mai mică….ş.a.). Vom constata înfrigurați falimentul companiilor de producție industrială şi servicii suport precum şi al celor din industria alimentară şi auto. Primul val va lovi 25% din industrie (cu energointensivitate medie si mare) si 33% din industria alimentară si auto (340.000 salariați vor avea locurile de munca afectate).

Vom asista la probleme în funcționarea statului român şi furnizarea unor servicii publice esențiale – vor cădea instituții publice – scoli, universități, spitale, muzee, teatre… şi chiar reţele de infrastructură critică – transport, iluminat…”, a atenționat Socol.

Compensarea și plafonarea temporară, frecție la picior de lemn

Schemele de compensare și plafonare sunt mai degrabă o frecție la picior de lemn, susține specialistul. Fără măsuri care să vină în sprijinul populației, Guvernul trebuie să se aștepte la ample mișcări sociale.

„Pansamentul pus pe rană până în aprilie opreşte sângerarea, dar nu este suficient. Schemele de compensare şi plafonare vechi şi actuale sunt de natură temporară şi nu pot fi prelungite. Orice povară aruncată în plus pe buget nu va avea ca efect decât suprapunerea unei crize economice profunde peste criză energetică

Soluțiile de reducere a taxării nu vor face decât să prelungească şi mai multă infecția provocată de șocul creșterii prețurilor la energie şi să arunce bugetul în aer. Nu aceasta este alternativa. Nu mai există timp, de cel puțin o lună. Inacțiunea şi tergiversarea luării unor măsuri radicale provoacă daune iremediabile în economia şi societatea românească. Situația se deteriorează rapid. Fereastra de oportunitate se va închide în curând, urmând validarea unui dezastru economic şi social de proporții. A nu te uita în sus nu înseamnă că o „cometă” nu face deja ravagii. Se vede de la nivelul solului, de la firul ierbii”, a mai punctat Socol.

România a liberalizat prețurile companiilor din energie (n.r. – peste 80% sunt ale statului) în urmă cu aproape doi ani de zile, în timpul Guvernului PNL – Ludovic Orban.

În prezent, în coaliția PSD + PNL + UDMR nu au fost comunicate direcții clare pentru gestionarea crizei și nici nu s-a pus în discuție revenirea la piața reglementată.