Cum va arăta economia globală după pandemia de coronavirus

Pandemia de coronavirus, care a izbucnit la sfârșitul anului 2019 în China și s-a extins rapid pe întregul mapamond, a afectat economia globală, schimbând ordinea economică și financiară pentru totdeauna.

După multe săptămâni de blocaje, pierderi tragice de viață și închidere a unei mari părți a economiei globale, incertitudinea radicală este cea mai bună modalitate de a descrie acest moment istoric.

Potrivit Foreign Policy, pandemia va duce la schimbări permanente ale puterii politice și economice, în moduri care vor deveni evidente mai târziu.

Joseph E. Stiglitz: Avem nevoie de un echilibru mai bun între globalizare și încredere în sine

Laureatul Premiului Nobel pentru economie în anul 2001, Joseph Eugene Stiglitz, a declarat că economiștii obișnuiau să bată apel la țările pentru a continua politicile de securitate energetică sau alimentară. Într-o lume globalizată în care granițele nu contează, au susținut ei, am putea întotdeauna să apelăm la alte țări dacă s-ar întâmpla ceva la noi. Acum, granițele contează brusc, deoarece țările se mențin strâns pentru a face față măștilor și echipamentelor medicale și se luptă pentru aprovizionarea cu surse.

”Criza coronavirusului a fost un memento puternic că unitatea politică și economică de bază este încă statul național”, spune Joseph Eugene Stiglitz.

Acesta mai precizează că pentru a ne construi lanțurile de aprovizionare aparent eficiente, am căutat în întreaga lume producătorul cu cele mai mici costuri. ”Dar am avut o perspectivă scurtă, construind un sistem care nu este clar rezistent, insuficient diversificat și vulnerabil la întreruperi. Producția și distribuția exactă la timp, cu inventare reduse sau deloc, poate fi suficient de capabilă să absoarbă mici probleme, dar acum am văzut că sistemul este strivit de o perturbare neașteptată”.

Economistul susține că ar fi trebuit să învățăm lecția de reziliență din criza financiară din 2008. Am creat un sistem financiar interconectat, care părea eficient și poate fi bun pentru a absorbi mici șocuri, dar sistemic fragil. Dacă nu, pentru salvările guvernamentale masive, sistemul s-ar fi prăbușit pe măsură ce bula imobiliară a apărut.

Însă el crede că acea lecție a trecut chiar peste capul nostru.

”Sistemul economic pe care îl construim după această pandemie va trebui să fie mai puțin vizibil, mai rezistent și mai sensibil la faptul că globalizarea economică a depășit cu mult globalizarea politică. Atâta timp cât este cazul, țările vor trebui să depună eforturi pentru un echilibru mai bun între a profita de globalizare și un grad necesar de încredere în sine”, a declarat Joseph Eugene Stiglitz.

Robert J. Shiller: Această atmosferă de război a deschis o fereastră pentru schimbare

Economistul Robert J. Shiller menționează că există schimbări fundamentale care se întâmplă din când în când, adesea în perioadele de război. Deși inamicul este acum un virus și nu o putere străină, pandemia COVID-19 a creat o atmosferă de război în care astfel de schimbări par brusc posibile.

Acesta a declarat că ”Această atmosferă, cu narațiuni atât de suferință, cât și de eroism, se răspândește cu boala. Războiul aduce oamenii împreună nu numai într-o țară, ci și între țări, deoarece împărtășesc un dușman comun precum virusul. Cei care trăiesc în țări avansate pot simți mai multă simpatie cu cei care suferă în țările sărace, deoarece împărtășesc o experiență similară. Epidemia ne adună și în nenumărate întâlniri pe Zoom. Deodată lumea pare mai mică și mai intimă”.

Economistul a adăugat că există, de asemenea, motive să sperăm că pandemia a deschis o fereastră către crearea de noi modalități și instituții de a face față suferinței, inclusiv măsuri mai eficiente pentru a stopa tendința către o inegalitate mai mare. Poate că plățile de urgență către persoane pe care le-au făcut multe guverne sunt o cale către un venit de bază universal.

Acesta consideră că în Statele Unite, o asigurare de sănătate mai bună și mai universală s-ar putea să fi primit doar un nou impuls.

”Întrucât suntem cu toții de aceeași parte în acest război, este posibil să găsim acum motivația de a construi noi instituții internaționale care să permită o mai bună partajare a riscurilor între țări. Atmosfera de război va dispărea din nou, dar aceste noi instituții vor persista”, a menționat Robert J. Shiller.

Gita Gopinath: ”Riscul real este ca politicienii să ne exploateze temerile”

Economistul șef al Fondului Monetar Internațional, Gita Gopinath, vulnerabilitățile frontierelor deschise au fost eliminate în doar câteva săptămâni prin evenimentele dramatice ce au avut loc, respectiv pierderile tragice de viață, lanțurile globale de aprovizionare paralizate, întreruperile de livrări medicale între aliați și cea mai profundă contracție economică globală din anii 1930.

Aceasta condiseră că dacă sprijinul pentru o economie globală integrată scădea deja înainte de COVID-19, pandemia va grăbi reevaluarea costurilor și beneficiilor globalizării.

”Firmele care fac parte din lanțurile de aprovizionare la nivel mondial au fost martorii în primul rând la riscurile inerente interdependențelor lor și la pierderile mari cauzate de perturbări. În viitor, este probabil ca aceste firme să țină seama mai mult de riscurile de coadă, ducând la lanțuri de aprovizionare mai locale și mai solide, dar mai puțin la cele globale”, a afirmat Gita Gopinath.

Aceasta consideră că unii politicieni va exploata temerile și ar putea impune restricții protecționiste asupra schimburilor comerciale sub pretextul sănătății publice.

Carmen M. Reinhart: ”Un alt cui în sicriul globalizării”

Economistul Carmen M. Reinhart crede că pandemia de coronavirus este prima criză din anii 1930, care a cuprins atât economii avansate, cât și în curs de dezvoltare, iar recesiunile lor pot fi profunde și lungi.

Aceasta spune că ”îndoielile cu privire la lanțurile globale de aprovizionare pre-coronavirus, siguranța călătoriilor internaționale și, la nivel național, preocupările privind autosuficiența în necesități și reziliență sunt toate susceptibile să persiste – chiar și după ce pandemia este sub control”.

Adam Posen: ”Condițiile preexistice ale economiei sunt agravate de Pandemie”

Economistul Adam Posen consideră că pandemia va agrava patru condiții preexistente ale economiei mondiale.

Potrivit acestuia, acestea vor rămâne reversibile prin intervenții chirurgicale majore, dar se vor transforma în intervenții absente cronice și dăunătoare.

Astfel, prima dintre aceste condiții este stagnarea seculară – combinarea creșterii scăzute a productivității, lipsa de rentabilitate a investițiilor private și deflația aproape.

”Acest lucru se va adânci pe măsură ce oamenii vor economisi mai mult în urma pandemiei, ceea ce va slăbi persistent cererea și inovația”, a spus Adam Posen.

O altă condiție ar fi diferența dintre țările bogate și restul lumii, deoarece rezistența lor la crize va crește în continuare.

”În al treilea rând, parțial ca urmare a zborului către siguranță și a riscului aparent al economiilor în curs de dezvoltare, lumea va continua să depindă prea mult de dolarul american pentru finanțare și comerț. Chiar dacă Statele Unite devin mai puțin atractive pentru investiții, atracția sa va crește în raport cu majoritatea celorlalte părți ale lumii. Acest lucru va duce la o nemulțumire continuă”, a afirmat economistul.

Potrivit acestuia, a patra condiție este naționalismul economic va conduce din ce în ce mai mult guvernele să închidă propriile economii din restul lumii.

Adam Tooze: ”Economia normală nu se întoarce niciodată”

Directorul Institutului European, Adam Tooze, a declarat că multe țări se confruntă cu un șoc economic mult mai profund și mai sălbatic decât a fost până acum.

El crede că ”în sectoare precum comerțul cu amănuntul, aflate deja sub o presiune acerbă din partea concurenței online, blocarea temporară se poate dovedi a fi terminală. Multe magazine nu se vor redeschide, locurile de muncă pierdute definitiv”.