Din cauza schimbărilor climei, fermele românești își concediază angajații pentru prima dată în ultimii aproape 10 ani
După un an agricol extrem de dificil, cu pierderi uriașe din cauza lipsei precipitațiilor și a arșiței, fermele românești au ajuns într-un punct la care nimeni nu se mai gândea. Pentru prima dată în ultimii aproape 10 ani, fermierii din județul Buzău, de exemplu, au început să-și disponibilizeze angajații.
Primele zeci de angajați ai fermelor care au ajuns șomeri sunt doar începutul
Agenția Județeană Pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Buzău a primit deja mai multe notificări de la fermele din bazinul de ocupare Pogoanele și zona municipiului Râmnicu Sărat.
Până acum, peste 30 de persoane au fost trimise în șomaj, printre acestea numărându-se ingineri agronomi, mecanici agricoli sau chiar șefi de fermă. Acesta este doar începutul.
Ionel Tociu, directorul AJOFM Buzău, se așteaptă ca astfel de decizii să fie luate și de alți fermieri, care vor renunța la o parte dintre angajați pe perioada sezonului rece, cât timp nu mai au lucrări în câmp, potrivit AgroTV, citat de Profit.
România resimte foarte puternice schimbările climatice care au ca efect intensificarea valurilor de căldură, a secetei extreme, dar și a furtunilor intense. Criza climatică globală a atins un punct critic, în 2023, când temperatura medie globală a crescut cu 1,48 de grade Celsius față de perioadă preindustrială, arată datele unui raport InfoClima.
„Aproape jumătate din zilele anului au depăşit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând direcţia alarmantă în care se îndreaptă climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor şi societăţii.
România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele şapte decenii. Între 1950 şi 2023, durata şi frecvenţa acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul şi estul ţării peste 25-30 de zile.
Proiecţiile indică o continuare a acestui trend până la sfârşitul secolului, afectând sănătatea publică şi economia”, menţionează autorii raportului citat, într-un rezumat al lucrării.