Decizie financiară istorică: UE salvează Grecia de la faliment. Ajutor suplimentar de 109 miliarde de euro pentru eleni

Liderii europeni au decis, joi, în cadrul întâlnirii la nivel înalt de la Bruxelles să ofere un nou colac de salvare tărilor din zona euro care se confruntă cu spectrul falimentului statal.

Deși inițial a fost luată  în calcul și o posibilă intrare în incapacitate de plată, statele europene au prevăzut pentru Grecia un nou împrumut în valoare de 109 miliarde de euro, și măsuri financiare de sprijinire care includ reducerea dobânzilor la împrumuturile pentru creditele de urgență de la 5,5% la 3,5 % în cazul împrumuturilor de stat, acordate de Fondul European de Stabilitate Financiară,  iar termenul de maturare va fi dublat de la 7,5 ani la 15 ani. De aceleași condiții de creditare vor beneficia și Irlanda și Portugalia.

Potrivit documentului emis la finalul reuniunii măsurile vor mai include răscumpărarea titlurilor de stat, o reeșalonare a datoriilor dar nu și taxe suplimentare pentru bănci.
 
Reuters arată că liderii europeni doresc o mărire a rolului jucat de Fondul European de Stabilitate Financiara (EFSF), care ar trebui să poată interveni mai repede pentru a ajuta statele cu probleme, recapitalizând bănci și intervenind pe piața titlurilor de stat înainte de agravarea problemelor.

Al doilea pachet financiar pentru salvarea Greciei în valoare de 109 miliarde de euro va necesita fonduri suplimentare din fondul de rezervă al UE, contribuția FMI și a sectorului privat bancar, precum și venituri suplimentare din privatizări grecești. „Contribuţia netă a sectorului privat este estimată la 37 de miliarde de euro”, precizează documentul.

Potrivit eșalonării palnificate pentru acest ajutor pentru perioada 2010-2014 Grecia va primi 50 de miliarde de euro, din care 12,6 miliarde de euro vor proveni din răscumpărarea de titluri de stat. În intervalul 2011-2019, contribuţia totală netă a sectorului privat urmând a ajunge la 106 miliarde de euro.

Noul șef al FMI, Christine Lagarde, a îndemnat liderii Uniunii să suplimenteze fondurile de 440 de miliarde de euro ale EFSF.

Încetineala cu care șefii statelor UE au acționat în privința unui ajutor suplimentar pentru Grecia se datorează presiunilor crescânde din țările pe care le reprezintă, nemulțumirile cetățenilor în legătură cu sumele direcționate din impozitele lor pentru susținerea satului elen fiind în creștere.