De ce Guvernul Dragnea 2 e obsedat de pensiile private: Desfiinţarea Pilonului II va face oamenii și mai dependenți de banii de la stat, iar stânga politică se bizuie pe această dependenţă pentru a obţine voturi
Intenția de a umbla la Pilonul II de pensii vine din nevoia imediată a Guvernului de a face rost de bani, după ce a redus impozitele concomitent cu creşterea cheltuielilor, dar și din dorința politicienilor de a face cetățeanul român și mai dependent de stat, scrie Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, într-un articol pe blogul personal.
”Aducerea în discuţie a naţionalizării Pilonului II nu se poate să nu ducă cu gândul la ideologia elitei noastre conducătoare şi a mizei acestei ideologii, şi anume că statul trebuie să deţină rolul central în administrarea economiei. În această ideologie, contrafactual, statul este un mai bun administrator decât sectorul privat, care este văzut de elită ca animat de
„intenţii negative, fariseice şi perverse”- aşa cum am scris cândva. În virtutea acestei ideologii, motivul nevoii imediate de bani la buget, menţionat mai sus, este numai conjunctural primul în ordinea motivelor pentru care autorităţile râvnesc la Pilonul II. Motivul adevărat vizează termenul lung şi este mai profund. Desfiinaţarea Pilonului II serveşte foarte bine scopul general al elitei noastre, ca statul să-şi întărească rolul central în administrarea economiei. (…) Desfiinţarea Pilonului II este însă esenţială pentru atingerea unui alt scop, şi anume menţinerea unui grad înalt de dependenţă a oamenilor de redistribuirea de la buget", a explicat Croitoru, pe blogul său.
Altfel spus, Guvernul va avea de beneficiat de pe urma desființării Pilonului II de pensii pe termen scurt, prin faptul că va face rost de resurse suplimentare la buget, și pe termen lung, prin faptul că va face cetățenii tot mai dependenţi de banii de la stat, lucru care nu s-ar întâmpla dacă Pilonul II ar continua să crească în importanţă. În acest al doilea caz, dacă Pilonului II şi Pilonului III de pensii s-ar dezvolta, Pilonul I ar deveni din ce în ce mai puţin important în asigurarea pensiilor, fapt care ar echivala cu pierderea de voturi în favoarea partidelor aflate la putere.
Croitoru mai precizează că și dacă s-ar naționaliza Pilonul II de pensii și s-ar vărsa banii în Pilonul I, la un moment dat, acesta tot va avea din nou deficit.
”Dacă ar stabili cote acoperitoare, pentru ca Pilonul I să nu aibă deficit, salariaţii nu doar că ar vedea, cum de fapt văd mereu, dar ar şi simţi direct în buzunare distorsiunile din sistemul public de pensii şi s-ar revolta. Dacă ar stabili pensii mai mici, care să poată fi acoperite din cotele existente, i-ar supăra pe pensionari. Din aceste 'restricţii politice' ce apar într-un sistem cu instituţii şi reguli slabe, rezultă permanent un deficit la Pilonul I. La noi este de mult timp aşa. În prezent, deficitul Pilonului I, calculat prin luarea în considerare a contribuţiilor, a pensiilor normale şi a celor speciale, indiferent că sunt plătite din bugetul asigurărilor sociale sau din bugetul de stat este de aproximativ 23-24 miliarde de lei. Chiar dacă s-ar naţionaliza Pilonul II, cum s-ar dori de către unii, tot s-ar ajunge, mai devreme sau mai târziu, la un deficit al Pilonului I", mai scrie Croitoru.
Prin comparaţie, Pilonul II, fiind un fond administrat privat, investeşte contribuţiile după criterii economice şi va tinde să rămână pe plus în ciuda ciclului economic imprevizibil.
”Pe măsură ce Pilonul II, alături de schemele benevole private (Pilonul III) se dezvoltă, ponderea Pilonului I în asigurarea pensiilor scade. Acest aspect este important într-o societate în care stânga politică se bizuie pe dependenţa de redistribuirea de la buget pentru a obţine voturi. Scăderea importanţei Pilonului I echivalează cu pierderea viitoare de voturi.
Acum putem spune mai clar că miza pentru naţionalizarea Pilonului II, total sau parţial este foarte mare nu atât prin sumele cu care ar intra în schema publică de pensii, ci prin implicaţiile pe care le are în menţinerea unui grad înalt de dependenţă de redistribuirea de la buget pe ruta pensiilor. Privită în dinamică, aceasta este miza reală a acaparării Pilonului II de către un stat în care elita conducătoare crede că statul trebuie să aibă un rol central în administrarea economiei, guvernele au un grad scăzut de integritate, drepturile de proprietate sunt slabe, ca şi instituţiile, regulile fiscale se schimbă cu frecvenţă mare, iar legislaţia are multe prevederi neclare, incoerente între ele şi dedicate unor grupuri de interese (părtinitoare)", a mai scris Lucian Croitoru, pe blogul său.