Datornicii care nu-și mai pot achita ratele pot scăpa de executarea silită, dacă deputații vor adopta Legea falimentului personal. Proiectul a trecut de Senat și se află acum în Comisia de buget finanțe a Camerei. Legea este așteptată mai ales de cei care, înainte de criză, şi-au cumărat case la preţuri supra-evaluate, iar acum, din aceleași venituri, trebuie să plătească rate de două ori mai mari.
Intrarea în faliment a unei persoane fizice nu înseamnă anularea datoriilor, ci reeșalonarea acestora pe un termen de cinci ani, fără comisioane abuzive din partea băncilor.
Şi băncile, care în ultimii ani au acumulat datorii uriaşe, vor avea de câştigat.
”Executarea silită nu mai continuă, ratele la o bancă sau la orice fel de alt creditor sunt determinate în mod clar prin planul de reorganizare, iar dacă acest plan de organizare este dus la bun sfârşit, executarea fiind stopată, pe de o parte nici nu se poate vinde imobilul in care domiciliază sau în care îşi are reşedinţa debitorul şi de partea cealaltă, din punctul de vedere al creditorilor, aceştia îşi pot lua, chiar dacă o sumă mai mică, cu titlul de credit”, a afirmat avocatul Adrian Cuculis.
România este una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană în care nu există încă o lege a falimentului personal. Analiștii economici atrag atenția că trebuie stipulate foarte clar condițiile în care o persoană fizică poate cere intrarea în insolvență.
”Există şi portiţe legislative multe prin care o persoană poate să mute activele de la el la alţi membri din familie, să le mute în altă ţară, în altă jurisdicţie, să evite într-un fel de a-şi declara veniturile pe care le are”, a explicat analistul economic Dragoș Cabat.
Aproximativ 800.000 de români sunt datornici la bănci. De altfel, rata creditelor neperformante a crescut de aproape nouă ori în ultimii șapte ani, ajungând la jumătatea acestui an la 20%.