Datoria globală a ajuns la un record de aproape de 305.000 miliarde de dolari, după o creștere bruscă de 8.300 miliarde de dolari în primul trimestru al acestui an, arată un raport al Institutului pentru Finanţe Internaţionale, citat de CNBC.
S-a ajuns aici în condițiile în care băncile centrale din toată lumea cresc ratele dobânzilor de peste un an, în încercarea de a ține sub control inflația, iar economia globală se confruntă cu o „criză de adaptare” la înăsprirea rapidă a politicii monetare.
Creşterea datoriei globale în primul trimestru din 2023 a marcat o a doua majorare trimestrială consecutivă, după două intervale de scăderi puternice anul trecut, în timpul perioadei de înăsprire agresivă a politicii monetare.
„La aproape 305.000 de miliarde de dolari, datoria globală e acum cu 45.000 de miliarde mai mare decât nivelul anterior pandemiei şi e de aşteptat să crească rapid în continuare, în ciuda îngrijorărilor legate de o potenţială criză a creditării, ca urmare a recentelor tulburări din sectoarele bancare din SUA şi Elveţia”, a transmis Institutul pentru Finanţe Internaţionale.
IIF a mai susținut că îmbătrânirea populaţiei, costurile în creştere ale asistenţei medicale şi decalajele substanţiale din finanţarea climatică pun presiune pe guverne, la fel și cheltuielile pentru apărare, care vor creşte pe termen mediu, în contextul tensiunilor geopolitice actuale.
„Dacă tendinţa continuă, va avea implicaţii semnificative pentru pieţele internaţionale de datorii, mai ales dacă ratele dobânzilor rămân mai mari pentru mai mult timp”, mai notează IIF.
Datoria pe pieţele emergente a ajuns la un record de peste 100.000 de miliarde de dolari, faţă de 75.000 de miliarde de dolari, cât era în 2019. La această creștere au contribuit cel mai mult China, Mexic, Brazilia, India şi Turcia.
Pe pieţele dezvoltate, cele mai puternice creșteri ale datoriei s-au înregistrat în Japonia, Statele Unite, Franţa şi Regatul Unit.
În România, gradul de îndatorare a sărit pragul de 50% din PIB, ajungând la 700 de miliarde de lei.