EXCLUSIV // Daniel Dăianu, după schimbul de replici cu Eugen Teodorovici: „Un ministru de finanţe trebuie să încerce să ţină cârma mai ales când vremurile nu sunt favorabile”

EXCLUSIV // Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal a explicat în exclusivitate pentru B1.RO care este relaţia instituţională pe care o are cu ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, după ce, în urmă cu o săptămână a existat un schimb de replici între cei doi în cadrul unei dezbateri.

Daniel Dăianu a apreciat că autoritatea pe care o conduce nu este o anexă instituţională, iar un ministru de finanţe, indiferent cine este acesta şi ce formaţiune politică reprezintă trebuie să încerce să „ţină cârma, mai ales cand vremurile nu sunt favorabile”.

“Consiliul Fiscal este obligat prin lege și mandat primit de la Parlament să vegheze caproiectele de buget, execuțiile bugetare să respecte principii ale transparenței, responsabilității fiscale, stabilității, echității, eficienței. Consiliul Fiscal este o autoritate independentă a statului român, nu este o „anexă instituțională” și trebuie să probeze onestitate și profesionalism, să servească societatea românească în primul rând, potrivit mandatului pe care îl are. Un ministru de finanțe, oricare ar fi, trebuie să fie el/ea însuși/însăși gardianul finanțelor publice, să aibă în vedere principiile prudenței, protejării echilibrelor macroeconomice; să spună NU când finanțele publice sunt primejduite de presiuni și amenințări, oricare ar fi. Acestea sunt litera și spiritul responsabilității fiscale. Politica înseamnă și parti pris ideologic și adesea populism, dar și așa, un ministru de finanțe trebuie să încerce să „țină cârma”, mai ales când vremurile nu sunt favorabile”, a explicat Daniel Dăianu.

În privinţa posibilităţii ca moţiunea de cenzură şi o accentuare a crizei politice să afecteze formarea bugetului pe anul 2020, Daniel Dăianu, a avertizat că oricine preia guvernarea după moţiune trebuie să aibă în vedere construirea unui buget raţional. Acesta a oferit câteva puncte de reper în acest sens, avertizând asupra creşterii cheltuielilor privind pensiile şi alte beneficii sociale.

“Să avem o altă cadență de creștere a veniturilor bugetarilor. Creșterea cheltuielilor cu „asistență socială” (impropriu spus astfel încât pensiile nu sunt asistență, ci drepturi ale oamenilor) ar însemna cca 25 miliarde lei în plus în 2020, foarte greu de suportat de către buget. Nu văd cum. Creșterea cu 40% a punctului de pensie în 2010 de la 1 septembrie nu are acoperire în buget în afară de cazul în care se taie drastic alte cheltuieli, dar care? Iar impactul în 2021 ar fi cca 58 miliarde de lei!! În 2022 de cca 81 miliarde lei. Grosul acestor creșteri este dat de mărirea punctului de pensie, nu de recalcularea lor. Magnitudinea acestor cifre este descurajantăcând ne gândim la echilibre economice, la sustenabilitatea finanțelor publice, finalmente, la stabilitatea economică a ţării. A crede că se poate realiza o colectare mult mai bună de taxe și impozite în orizontul amintit, care să susțină asemenea creșteri de venituri, este o copilărie. Iar taxa prin inflație, întrucât există și așa ceva, nu poate rezolva chestiunea. Să ajungi cu salarii și asistență socială să „mănânce” toate veniturile fiscale în câțiva ani este o gândire inacceptabilă”, a precizat Daniel Dăianu.

Alte aspecte pe care preşedintele Consiliului Fiscal le recomandă în contextul dezbaterlor despre Buget sunt următoarele: “să se renunțe la orice reduceri de taxe și impozite; să încercăm să economisim cât mai mult, adică să avem o eficienţă superioară în cheltuirea banului public; să încercăm să impunem disciplină financiară în sistem cât mai mult; să combateam ferm evaziunea fiscală și „tax avoidance” (inclusiv mutarea profiturilor în străinătate, practicată de firme străine și autohtone); să se treacă la declararea tuturor veniturilor și averilor (ca parte a reformei de funcționare a ANAF); să se renunțe la excepții, să amânăm o serie de cheltuieli majore, chiar de armament (nu renunțăm la angajamente, dar câștigăm ceva timp), să folosim cât mai mult fonduri europene, care pe filiera menținerii nivelului de cheltuieli publice peste un prag critic, să compenseze nevoia de corecție macroeconomică. Execuția bugetară în 2019 este foarte complicată pe fondul „încordării structurale” a bugetului public, care are venituri fiscale foarte mici și presiuni de creștere de cheltuieli și va fi exterm de dificil să se termine anul sub 3% din PIB deficit. Eu sper că MFP să reușească așa ceva în mod credibil, să începem o restructurare a aparatului birocratic la nivel central și local (vedeți cum s-au „umflat” primăriile…). Declarații gen să renunțăm la 400 000 de oameni din sectorul bugetar pornesc de la realitatea unei hipetrofieri mai mult decât vizibile. Dar cum să te gândești că poți reuși să comprimi acest sector cu 1/3 din personal rapid și fără costuri sociale și nu numai. Trebuie să avem simțul proporţiilor. Poți reduce stafful dintr-o întreprindere și cu 50% pentru a o salva de la faliment, dar o economie nu se gestionează precum o întreprindere”.

Daniel Dăianu avertizează că este contraproductivă folosirea unor ipoteze de creștere reală a PIB-ului fanteziste în 2020. De asemenea, el a subliniat că în an electoral este dificilă finanţarea de pensii şi salarii prin creşterea fiscalităţii.

“Nu poți, de pildă, avea creștere de peste 5,5% în termeni reali când Europa încetinește, când se vorbește de recesiune, când piețele tale de export vlăguiesc, când economia ta se confruntă cu vulnerabilităţi create de deficitul bugetar și cele externe. O asemenea cifrănu este credibilă. Finanțarea unor creșteri de venituri salariale și de pensii prin mărirea fiscalității este o treabăfoarte complicată; avem și an electoral…și experienţa anului 2010 cu TVA drastic suit. Dar în viață nu se știe niciodată…depinde de cât de aproape ești cu spatele de zid”, a explicat Daniel Dăianu.

Acesta a subliniat căa face consolidare bugetară când economia încetinește nu este o situație favorabilă:

„Pot fi imaginate și alte măsuri pentru a ține deficitul între limite rezonabile. Repet însă, a face o consolidare bugetară când economia încetinește nu este de o situație favorabilă de fel. Dar trebuie evitat ceea ce ar fi mult mai rău. În fine, comparații care se fac cu Venezuela sunt prostii. România își poate gestiona situația, dar nu va fi simplu. Și comparația cu Grecia este deplasată (să ne gândim cel puțin la datoria publică)”. Mai este o realitate ce trebuie spusă. Pentru a nu fi nevoie să iei de la oameni (așa cum s-a întâmplat cu câțiva ani în urmă) trebuie să stopăm creșteri de venituri care destabilizează economia, să nu se mai facă promisiuni ce nu pot fi onorate”.