După ce operatorii din industria ospitalității au atras atenția că 400.000 de angajați riscă să rămână fără slujbe în contextul restricțiilor impuse ca urmare a limitării focarelor de coronavirus, Ministerul Economiei, prin vocea secretarului de stat Emil-Răzvan Pîrjol a eplicat pentru B1.RO care au fost măsurile concrete asumate până acum pentru a proteja acest sector, grav afectat de pandemia de coronavirus. Mai mult, având în vedere că autorităile au impus noi restricții ca urmare a creșterii bilanțului de COVID-19 în România, oficialul din Ministerul Economiei a dezvăluit că sunt pregătite noi măsuri pentru salvarea industriei ospitalității.
Alianţa pentru Turism a deplâns joi, prin intermediul unui comunicat de presă măsurile luate până acum de autorități:
„De la începutul pandemiei de coronavirus industria ospitalităţii a fost puternic lovită. De atunci au trecut mai bine de 9 luni, iar în România, în afară de măsurile generale de care a beneficiat întreaga economie, până în acest moment nicio acţiune specifică de ajutor nu a fost implementată”.
Potrivit secretarului de stat Emil-Răzvan Pîrjol, măsurile de sprijin au fost luate progresiv și au vizat începând din luna martie până în prezent o serie de facilități fiscale pentru IMM-uri, prin intermediul certificatelor de urgență, suspendarea impozitului specific, la care sunt supuse companiile din acest sector, susținerea cu 41,5% a masei salariale sau susținerea cheltuielilor pentru dotarea restaurantelor și a hotelurilor cu echipamente împotriva COVID-19.
“Din luna martie și până acum au fost luate măsuri progresiv, pentru că lucrurile au evoluat de o așa manieră încât era foarte greu să prezicem ce se va întâmpla. În perioada de primăvară speram că vara va fi cea care ne va aduce cât mai aproape de viața noastră anterioară. S-a vorbit despre faptul că virusul va muri și așa mai departe. O primă măsură în luna martie a fost eliberarea acelor certificate de urgență care au permis companiilor, la nivel de IMM să aibă anumite facilități fiscale. În cadrul industriei ospitalității, ulterior, s-a suspendat și impozitul specific, au putut să își pună o parte din angajați în șomaj tehnic, au avut facilitatea, din luna septembrie, de a avea acest model de muncă flexibilă. A fost o susținere de 41,5% din masa salarială. S-a vorbit despre susținerea din partea statului a cheltuielilor legate de obligativitatea investițiilor în lupta împotriva COVID-ului, aici mă refer pentru hoteluri și restaurante la tot ceea ce implica separatoare, suplimente de dotări, de la indicatori până la partea tehnică și tehnologică”, a explicat Emil-Răzvan Pîrjol.
Demnitarul a amintit și importanța prelungirii voucherelor de vacanță din anul 2019 până în 31 mai 2021, dar și a granturilor care au jucat rolul de stimulent pentru IMM-uri.
“S-au prelungit voucherele de vacanță din anul 2019 până în 31 mai 2021. Acestea au fost un stimul important pentru turismul intern, mai ales că în ultima perioadă, așa cum era normal, turismul intern a crescut și pentru perioada imediat următoare va fi unul dintre polurile de atracție principale pentru călători.
Au fost deja lansate două din cele trei scheme de granturi, prima este adresată microîntreprinderilor, al doilea este legat de capitalul de lucru, cu un plafon la 150.000 de euro”, a mai explicat secretarul de stat.
În ceea ce privește măsurile viitoare pregătite pentru industria ospitalității, secretarul de stat Emil-Răzvan Pîrjol a precizat un al treilea proiect de grant cu un plafon de 200.000 de euro, dar și depre două scheme noi de ajutor de stat:
“Urmează în curând al treilea proiect de grant cu un plafon de 200.000 de euro care se adresează investițiilor de orice tip.
S-a pus problema de ajutor pentru marii contribuabili sau companiile care sunt legate și care nu puteau să aplice pentru aceste măsuri de grant, adresate doar IMM-urilor. Lucrăm la două scheme de stat. Până la începutul acestei luni, ele vor fi pe circuitele de avizare. Acestea sunt făcute în comun cu reprezentanții diferitelor branșe din industria ospitalității.
O schemă de ajutor de stat se adresează industriei HoReCa, hoteluri, restaurante și restaurante independente, unde cererea mediului e afaceri a fost o susținere financiară de la bugetul de stat, care să corespundă la 20% din diferența 2019-2020 a cifrei de afaceri.
În cazul agențiilor, acestea au dreptul prin lege să declare veniturile ori totalitatea veniturilor generate din comisioane sau rulaje. Aici s-a mai pus problema, în plus de această cerință referitoare la 20% diferența cifrei de afaceri, să luăm în considerare și impozitele plătite în 2019. Este un model care în momentul de faă a fost aplicat în Finlanda și în Irlanda. Noi ne bazăm pe modelul finlandez unde plafonul care ar putea să fie accesat de aceste companii este ridicat la 800.000 de euro”, a precizat secretarul de stat.