Cum a evoluat prețul locuințelor în România și cât costă un metru pătrat în București. Explicațiile lui Florin Dragu (BNR)

Cum a evoluat prețul locuințelor în România și cât costă un metru pătrat în București. Explicațiile lui Florin Dragu (BNR)
Foto: Pixabay

Florin Dragu, șef serviciu Direcția Stabilitate Financiară din BNR, spune că prețul locuințelor din România a crescut cu 5,5% în primul trimestru al anului, o dinamică situată „peste media Uniunii Europene și a zonei euro”, transmite Agerpres.

Florin Dragu (BNR) spune că „prețurile locuințelor au continuat să crească în România”

Oficialul BNR a vorbit despre evoluția prețurilor pe piața imobiliară, vineri, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului.

„Preţurile locuinţelor au continuat să crească în România. Această dinamică se situează peste media Uniunii Europene şi a zonei euro, dar observăm o evoluţie cumva mai puţin pronunţată comparativ cu economiile similare din regiune. Şi practic, în România avem o dinamică de 5,5% la primul trimestru al anului, în timp ce în ţări precum Polonia ritmul este de 18%, în Bulgaria 16%, iar în Ungaria undeva la şapte 7%. Iar această dinamică este determinată în principal de evoluţiile pe segmentul locuinţelor noi, unde ritmul de creştere este undeva la 12% în timp ce pe palierul locuinţelor existente preţurile au avut un ritm ceva mai moderat, cam 2%”, a declarat Florin Dragu.

Ce a spus despre prețul unui metru pătrat în București

Florin Dragu a vorbit despre accesibilitatea locuințelor și a precizat că prețul mediu pentru trazacțiile aferente locuințelor noi din București a rămas la nivelul cel mai scăzut, în comparație cu situațiile din alte capitale europene.

„Acest preţ mediu este undeva la 1.700 euro pe metru pătrat. Observăm şi un decalaj mai redus comparativ cu media naţională, preţul fiind undeva la 1.500 euro pe metru pătrat. Spre comparaţie, la polul opus, în Paris, preţul mediu pe metru pe metru pătrat depăşeşte 14.000 euro. Şi aici avem şi un decalaj mult mai mare comparativ cu media naţională, undeva la 4.500 euro. Ceea ce determină această dinamică ascendentă a preţurilor, practic avem şi factori de ofertă şi factori de cerere, aşa cum am menţionat şi anterior. Pe partea de ofertă un factor important este creşterea costurilor de construcţie şi aici practic vedem o majorare de circa 10% în ultimul în ultimul an. Pe de altă parte, volumul construcţiilor s-a diminuat cu 13% şi în contextul acesta locuinţele noi terminate, au înregistrat şi ele o scădere de 3%. Pe partea de cerere vedem o dinamică ascendentă, în principal determinată de evoluţiile salariale”, a mai declarat Florin Dragu, citat de Agerpres.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`
Ultima oră
21:42 - Ce reacție a avut un turist polonez după ce a văzut zăpadă pe Transfăgărășan: „Cred că a fost cea mai bună idee pe care am avut-o în vacanţă”
21:30 - IPS Teodosie: Femeia să nu se roage în pielea goală! Să se roage îmbrăcată cuviincios şi cu capul acoperit (VIDEO)
21:24 - Cum a fost păcălită Oana Roman de angajații unei firme care verifică centrale termice: „Să vă povestesc despre niște escroci și vă recomand să vă feriți de ei cât puteți”
21:10 - Ce măsuri vor lua autoritățile din Grecia pentru a reduce supraturismul. Ce a decis Guvernul de la Atena
20:59 - Ozana Barabancea, înșelată cu cea mai bună prietenă: „Pe el l-am iertat, dar pe ea, nu”
20:52 - Ministrul Sebastian Burduja, despre zona județului Galați: Toți consumatorii din zona afectată de inundații sunt alimentați cu energie electrică. Suntem pregătiți să intervenim, dacă vremea se înrăutățește (VIDEO)
20:45 - Ce le-a promis un poștaș din Vaslui locuitorilor din comunele afectate de inundații: „Merg să le duc pensia bătrânilor”
20:31 - Ce măsuri a luat Guvernul până acum în sprijinul comunităților afectate de inundații. Explicațiile lui Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării (VIDEO)
20:19 - A început „mica recalculare”. Marius Budăi a anunțat ce adeverinţe se iau în calcul. Ce detaliu important mai trebuie să știe pensionarii
20:07 - De unde a luat naștere expresia „ai carte, ai parte”? Foarte puțini români o folosesc în mod corect