Criza COVID-19. Peste 1 miliard de angajați din toată lumea riscă să le fie redus salariul sau să își piardă locul de muncă

Criza COVID-19 are un efect devastator asupra angajaților din toată lumea, cu peste un miliard dintre ei riscând să le fie redus salariul sau chiar să își piardă locul de muncă, potrivit datelor furnizate de Organizația Internațională a Muncii (OIM).

Agenția ONU a subliniat că pandemia de COVD-19 este gata să se dovedească mult mai nocivă pentru piața muncii decât recesiunea globală din urmă cu un deceniu.

Peste 1 miliard de angajați din toată lumea riscă să le fie redus salariul sau să își piardă locul de muncă

„În 2008 – 2009 am pierdut în jur de 22 de milioane de locuri de muncă pe tot globul. Previziunea noastră pentru următoarele trei luni, pentru a doua parte din prima jumătate a acestui an, arată că vom pierde echivalentul a 195 de milioane de locuri de muncă în toată lumea”, a spus Guy Ryder, directorul general al OIM, pentru Euronews.

„Deci aveam de-a face cu o adevărată catastrofă a joburilor. Dar presupun că pentru o lume în care patru din fiecare cinci angajați trăiesc în țări aflate sub carantină parțială sau totală, nu ar trebui să fie o surpriză că ne aflăm în această situație”, adaugă el.

Un raport OIM scoate în lumină că restricțiile și închiderile specifice pandemiei de coronavirus afectează în prezent aproape 2,7 miliarde de angajați din toată lumea, adică în jur de 81% din forța de muncă globală.

Dintre aceștia, 1,25 miliarde – aproximativ 38% din forța de muncă globală – sunt în mod deosebit vulnerabili. Ei lucrează în hoteluri, restaurante, retail și confecții, sectoare, sectoare care au înregistrat cădere „drastice” la nivel de producție.

Cele două Americi și Europa au cea mai mare pondere de angajați în aceste sectoare, astfel că sunt mai expuse șocului de pe piața muncii, dar tradițional personalul lucrativ din aceste regiuni se bucură de măsuri mai ample de protecție socială, după cum o arată același raport.

Astfel, Guy Ryder a lansat un apel către comunitatea internațională, cerând statelor să întreprindă măsuri pentru sprijinirea economiei și să ajute oamenii să-și păstreze locurile de muncă. De altfel, mai multe guverne naționale au anunțat deja pachete masive de stimulente financiare, prin care încearcă să convingă companiile să nu dispună concedieri în ciuda crizei coronavirusului.

„Ne trebuie stimulente fiscale în economie. Avem nevoie de acel tip de politică monetară de armonizare care să țină economia în mișcare, și chiar am văzut câteva inițiative dramatice de la o țară, la alta”, a mai spus directorul general al OIM.

Atât Franța, cât și Germania au promovat schemele de șomaj parțial, care practic pune companiile în situația de a reduce orele de lucru în loc să facă disponibilizări, urmând ca guvernele să compenseze diferența din salariul angajaților.

Comisia Europeană a promis că va sprijini asemenea inițiative, renunțând la regula sa privind deficitul bugetar și anunțând că va strânge până la 100 de miliarde de euro pentru a ajuta angajații de pe tot blocul comunitar.

„Cred că neajunsul (…) este că nu există coordonare internațională. Nu vedem o abordare cu adevărat pan-europeană a acestor probleme și cu atât mai puțin o vedem la un nivel global”, a adăugat Ryder.

PNL a prezentat „Pachetul Orban”, cu care încearcă să scoată România din impasul economic provocat de criza COVID-19

Cu peste 1 milion de angajați intrați în șomaj tehnic, România resimte din plin efectele provocate de criza coronavirusului. Astfel, Ionel Dancă, șeful Cancelariei premierului, a anunțat marți seară că primul pachet de măsuri adoptat de Guvernul Orban în sprijinul angajaților și companiilor afectate de criza coronavirusului„este în vigoare în întregime și produce efecte”.

Ionel Dancă susține că „Pachetul Orban este cel mai consistent pachet de măsuri economice de sprijin în vigoare dintre toate statele europene, multe dintre ele fiind încă la faza de intenții anuntate public fără o decizie clară de implementare”.

„Nu neoprim aici. Urmează Pachetul II de măsuri active pentru repornirea activităților economice după încetarea stării de urgență pe care îl pregătim în aceste zile prin noi consultări cu mediul de afaceri si partenerii sociali”, a mai spus Ionel Dancă, șeful Cancelariei primului-ministru Ludovic Orban.