Cristian Hostiuc: Carcalacii din fișierele corporațiilor sunt hrăniţi şi toleraţi cu bună ştiinţă pentru a aduce şi a proteja afaceri de sute şi miliarde de euro

România a cunoscut o creștere economică cu adevărat semnificativă de la începutul acestui secol, iar o bună parte din acest plus s-a datorat investițiilor făcute de multinaționale – 70 de miliarde de euro.

Jurnalistul Cristian Hostiuc notează într-un comentariu că ”multinaţionalele, au schimbat multe din companiile pe care le-au cumpărat în procesul de privatizare, au adus finanţare în condiţiile în care pieţele de împrumuturi erau închise pentru România, au antrenat echipe întregi de români cu noile tehnologii pentru că România rămăsese cu 20 de ani în urmă, au angajat oameni tineri în job-uri ale prezentului, au creat generaţii întregi de manageri români foarte buni, au deschis pieţele externe pentru România şi companii româneşti care au devenit furnizori externi, au permis ca produsele „made in Romania” să intre în circuitul mondial (În anul 2000 exporturile României erau de 8 mld. dolari, iar acum depăşesc 50 mld. euro/an)”.

În schimb, corporațiile au primit ”adevărate rente economice în România”, adică controlul unor sectoare întregi, au avut posibilitatea să-și vândă produsele pe piața românească la prețuri comparabile cu cele din Vestul Europei, în condițiile în care salariul din țara noastră este de patru ori mai mic decât în țările occidentale, au vândut instituțiilor publice echipamentele lor ”care zăceau prin magazii” la prețuri de top, au primit undă verde de ”aterizare” în birourile guvernamentale ca să își rezolve problemele care apar în timpul derulării activității economice.

”Lobby-ul multinaţionalelor se face oficial, diplomatic, prin organizaţii de top, prin ambasadori, prin miniştri străini care trec pe la Bucureşti, câteodată doar pentru a pune pe masă rezolvarea unei probleme. În cazul companiilor româneşti şi a antreprenorilor români, acest lobby se cheamă trafic de influenţă şi se pedepseşte. Diferenţa este că multinaţionalele îşi rezolvă problemele fiscale din resurse umane sau de mediu într-un mod public, poate de multe ori chiar în favoarea economiei româneşti în ansamblu, transparent, în timp ce companiile româneşti nefiind unite şi fără a avea organizaţii puternice încearcă să rezolve lucrurile pe la colţuri, în şoaptă şi individual. Din acest motiv ajung la DNA”, continuă editorialistul.

Hostiuc mai scrie că legătura dintre corporații și instituțiile statului se face prin intermediul ”băștinașilor cu cravată”, adică a avocaților, foștilor politicieni, foștilor oameni din Serviciile Secrete, brokerilor ”de putere”.

”Dacă nu ar apela la ei, afacerile s-ar întârzia foarte mult, iar timpul înseamnă bani. De multe ori, multinaţionalelor li se sugerează să preia pe ştatul lor de plată aceşti consultanţi pentru ca toată lumea să fie fericită, iar treaba să meargă repede. Consultanţii vin la pachet odată cu primirea unui contract cu obţinerea unei autorizaţii, cu deschiderea unei uşi”, adaugă Hostiuc.

Prețurile pe care le practică toți acești consultanți pentru serviciile prestate sunt de la sute de mii de euro până la zeci de milioane de euro, ”totul ca să fie linişte, să nu se trezească cu ANAF-ul dând buzna la prima oră în birouri, să stea în faţă când se iau decizii, să obţină creşterea tarifelor la apă”.

Omul de presă menționează că acest mod de funcționare a unei economii este prezent peste tot în lume. În țările de proveniență, board-urile acestor multinaționale sunt pline de foști politicieni, foști șefi ai Serviciilor Secrete, brokeri de influență – ”denumiți elegant >”.

”La noi, mai primitivi, sunt băştinaştii, adică carcalacii care trăiesc bine din firimiturile care rămân după masă. Din când în când, mai vine cineva şi stropeşte cu insecticid de import ca să nu crească prea mari şi să dea buzna în sufragerie”, încheie Hostiuc menționând că investițiile acestora au schimbat în bine economia românească.