Creditele în lei pentru locuințe, mai ieftine decât cele în euro. Care este diferența de dobândă

Creditele în lei pentru locuințe au ajuns mai ieftine decât cele în euro, fiind vorba de media dobânzilor la creditele pentru populație, publicată de BNR la finalul lunii aprilie 2024.

Care este diferența de dobândă

Astfel, un credit nou în lei are o dobândă medie de 6,62%, în timp ce unul în euro are o dobândă de 7,61%.

Mai exact, în ceea ce privește dobânzile medii ale creditelor pentru gospodăriile populației, din aprilie 2023 final până la sfârșitul lunii aprilie 2024, dobânzile la creditele pentru locuințe în lei la sold au cunoscut o scădere: de la o dobândă de 8,28% în 2023 la 7,56% în aprilie 2024. În cazul acelorași tipuri de împrumuturi, dar în euro, dobânzile au crescut de la 6,87% în aprilie 2023 la 7,83% în aprilie 2024.

Economic - 13 nov, 15:39

BNR: Datorita externă a României a crescut cu 18 miliarde de euro în primele 9 luni ale 2024. La cât a ajuns

În cazul creditelor nou acordate de băncile comerciale în aceeași perioadă de timp, în cazul creditelor în lei a fost înregistrată o scădere a costurilor, de la 7,93% în aprilie 2023 la 6,62% în aprilie 2024. Ieftinirea costurilor este vizibilă și la nivelul DAE, dobânda care include toate costurile unui credit: de la 8,42% la 7,89%. La împrumuturile noi în euro pentru locuințe se constată din nou o scumpire a împrumuturilor: de la 6,07% în 2023 la 7,61% în 2024. Și la nivel DAE, tendința a fost, firesc, aceeași: de la 6,45% la 7,85%, scrie Economica.

Cauzele diferenței de dobândă

Atât la nivelul Uniunii Europene cât și al României, dobânzile de politică monetară au rămas nemișacate, iar perspectivele inflaționiste nesigure de scădere, iar fluxurile de capital investițional și speculativ au fost/sunt încă reticente.

Potrivit sursei citate, una dintre cauze ar putea fi lichiditatea în creștere de pe piața interbancară.

Cu toate acestea, la final de octombrie, început de noiembrie 2023, piața interbancară românească a început să se confrunte cu un surplus de lichiditate. Generat de intrările de fonduri europene și poate chiar ceva capital speculativ atras de diferențialul mare de dobândă din România, 7% dobânda cheie, față de dobânda BCE, de circa 4%, până nu demult. Pe 6 iunie, BCE a redus dobânda la 3,75%.

În ciuda faptului că lichiditatea pe piața interbancară din România creștea de la lună la lună, BNR nu a putut reduce dobânda deoarece perspectivele inflaționiste erau departe de a fi stinse, iar ciclul de reducere treptată a acesteia nu a intrat încă pe un trend definitiv. Astfel că, BNR a găsit o soluție de mijloc: a atras lichiditatea din piață oferind băncilor dobânda de 6% pentru depozitele constituite la BNR. Astfel, relevantă în piață a devenit dobânda de 6% și nu dobânda de politică monetară de 7%. Condiții în care, băncile au redus foarte ușor și dobânda la creditele în lei.