“Creația distructivă”: Drumul Finlandei din “Infernul” retrogradării către ratingul AAA

Într-o Europă dominată de îngrijorarea investitorilor privind datoriile suverane și pe fondul retrogradării ratingului de credit a mai multor state din zona euro, printre care și Franța, este mai important ca oricând să fie amintite și exemplele pozitive.

Unul dintre cele mai elocvente astfel de exemple este cel al Finlandei, care în perioada anilor ’90 s-a confruntat cu o criză ce a dus la scăderea ratingului acordat de agențiile de rating, dar a găsit soluțiile cele mai bune pentru a-și regăsi drumul către stabilitate și dezvoltare.

La începutul anilor ’90, economia țării nordice s-a afundat într-o criză profundă care i-a determinat pe cei de la Moody’s să îi retragă ratingul AAA. După un deceniu de măsuri de austeritate, liberalizare și inovații tehnologice economia Finlandei este mai puternică decât oricând.

Sfârșitul URSS pentru care Finlanda constituise poarta comercială către vest a fost prima lovitură pe care au primit-o nordicii în 1990. Apoi Finlanda a mai primit o veste proastă o dată cu creșterea dobânzilor la nivel european provocată de reunirea celor două Germanii, care a lăsat descoperită o economie supraîndatorată atât la nivelul cetățenilor cât și în privința agenților economici.

Guvernul finlandez s-a confruntat atunci cu o scădere a PIB-ului de 6,5% (în 1991) și cu o creștere fără precedent a cheluielilor sociale, provocată de o rată a șomajului de 18%, la nivelul anului 1993. De la  creștere economică în 1989 finlandezii au ajuns în 1992 să înregistreze o scădere a PIB-ului cu 7% și de la o datorie publică de 10% din PIB în 1990 au ajuns la 70% din PIB în 1996.

Agenția Moody’s a redus atunci în două rânduri ratingul Finlandei, țara fiordurilor ajungând de la AAA cât avea la începututl lui 1990 la Aa2, relatează latribune.fr.

O serie de guverne care s-au succedat în acea perioadă au făcut din măsurile de austeritate principala politică a Finlandei. Cheltuielile publice fiind reduse și aduse pe făgașul suportabilității și ca urmare a politicii bugetare impuse de ministrul conservator de Finanțe, liro Viinanen, care a desființat bucăți întregi ale sectorului bugetar.

Rezultatele s-au vâzut în 1995, când noul guvern social-democrat al lui Paavo Lipponen, a accentuat acestă politică. Efectele s-au văzut pe termen scurt iar în 1997 țara și-a regăsit echilibrul economic, iar taxele au început să scadă.

Finlanda a izbutit să prindă trenul euro iar Moody’s i-a reconferit calificativul AAA în 1997.

Reforma fiscală

Tratamentul aplicat de liderii finlandezi economiei nu s-a bazat exclusiv pe reduceri și creșteri de taxe. În toată acestă perioadă dificilă constructorii bunăstării de azi a Finlandei încurajând liberalizarea economiei, pentru a stimula creșterea. Aplicând o strategie teoretizată în lucrarea “Creația distructivă”, a economistului austriac Schumpeter, statul a abandonat întregi sectoare afectate de criză la voia sorții.Întregul capital disponibil fiind dirijat către zonele profitabile.
 
Reforma fiscală a venit și în ajutorul companiilor care au investit în cercetare.

Iată exemplu finlandez despre cum trebui obținut ratingul AAA.