Raportul anual al Consiliului Fiscal, instituție condusă de Daniel Dăianu, arată că România se află într-o situație fiscală foarte dificilă, caracterizată de un nivel insuficient al veniturilor bugetare și de o mărime ridicată a deficitului structural și a deficitului extern. Nivelul redus al ponderii veniturilor fiscale în PIB e insuficient pentru a asigura furnizarea unor bunuri publice esențiale.
„În lipsa unor măsuri credibile de creștere a veniturilor fiscale, balanța riscurilor este înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate pe termen mediu. CF subliniază că procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, acest deziderat reprezentând o problemă de securitate economică și de solidaritate națională pentru ca bugetul public să poate face faț la nevoi foarte mari actuale și viitoare. (…)
Având în vedere execuția bugetară pe primele șase luni ale anului 2023, care a consemnat un deficit bugetar de 2,3% din PIB, precum și măsurile adoptate ulterior elaborării proiectului de buget, inclusiv majorările salariale acordate, CF apreciază drept probabilă plasarea deficitului bugetar pe anul în curs la peste 6% din PIB, în absența unor măsuri de corecție a derapajului bugetar. Totodată, CF subliniază importanța adoptării rapide a unor asemenea măsuri, dat fiind timpul scurt în care mai pot produce efecte asupra execuției bugetare a anului 2023”, se mai arată în raport.
În raportul Consiliului se arată că veniturile la bugetul de stat sunt la un nivel „inadmisibil de jos” față de nevoile țării și că e necesară eliminarea excepțiilor fiscale și portițelor din legislație.
Aplicarea unor astfel de măsuri se poate confrunta cu opoziția unor grupuri de interese, se mai arată în document, dar consolidarea fiscal-bugetară e „vitală și stringentă”, iar amânarea nu reprezintă o opțiune viabilă.
Consiliul Fiscal mai susține că inflația ridicată va duce la erodarea puterii de cumpărare, cu efect negativ asupra economiei.
Raportul face referire și la prognozele în înrăutățire a situației economice: în primele trei luni ale acestui an am avut o creștere economică de 2,4% an-pe-an (aproximativ jumătate din ritmul aferent trimestrului 4 din 2022, de 4,7%), iar creșterea PIB față de trimestrul 4 din 2022 a fost de doar 0,2%, practic o cvasi-stagnare a economiei.
De asemenea, modul în care a fost administrat bugetul în primele șase luni arată un deficit relativ mare, de 2,3% din PIB, mai mare decât cel proiectat. Distanța dintre ce s-a proiectat și ce se întâmplă în realitate arată că menținerea în ținta de deficit bugetar în acest an – 4,4% – e implauzibilă în lipsa unor măsuri de consolidare ferme și rapide.