La Bruxelles s-a dat startul summit-ului în care este așteptată o decizie pentru bugetul Uniunii Europene în perioada 2014-2020, atmosfera fiind una încordată în condițiile în care unele dintre țările membre cer tăieri, după măsurile de austeritate care li s-au impus.
Țările care se bazează mult pe fondurile europene, printre care Polonia, România și alte state din fostul bloc comunist, vor nivelul sumelor să rămână neschimbat. În schimb, Marea Britanie și alți contributori direcți, cer reduceri, scrie BBC.
Bugetul anterior a fost de 973 de miliarde de euro. Într-un proiect preliminar de buget, transmis la începutul săptămânii de președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, se prevedeau doar 309 miliarde de euro pentru politica de coeziune, și 354,5 miliarde pentru agricultură.
Paragraful 45 din propunerea Van Rompuy stabileşte că ţările care nu au atins o rată de absorbţie de 60% din media europeană actuală, de circa 33%, nu pot primi pentru 2014-2020 fonduri pe Politica de Coeziune mai mari de 15% faţă de alocarea pe 2007-2013.
De asemenea, convergenţa plăţilor directe pe PAC nu este satisfăcătoare pentru România, fermierii români urmând ca abia în 2018-2019 să primească o subvenţie la hectar similară cu media europeană, pe propunerea Comisiei fiind 2016-2017.
România vizează şi alte puncte defavorabile din propunerea Van Rompuy, cum ar fi scăderea ratei de cofinanţare la 75% faţă de nivelul actual de 85%, reducerea prefinanţărilor la 2% faţă de nivelele actuale de 7% pentru PAC şi 9% pentru Politica de Coeziune, dar şi faptul că propunerea Van Rompuy nu mai permite eligibilitatea TVA pentru unele proiecte.
Franța s-a opus tăierilor din agricultură, în vreme ce țările din sud-estul Europei s-au opus tăierilor din celălalt palier. România la rândul ei dorește menținerea sumelor anterioare în ambele domenii. Pozițiile la nivel înalt pe acest subiect au fost divergente încă de la început, premierul Ponta cerând folosirea dreptului de veto în cazul în care bugetul este redus, în vreme ce președintele Traian Băsescu nu vede favorabilă o astfel de atitudine, mai ales dacă este singulară în rândul țărilor UE.
Miercuri, la plecarea spre Bruxelles, Băsescu și-a exprimat speranța că se va ajunge la o înțelegere la finalul celor două zile de dezbateri. Cu toate acestea, este posibil ca discuțiile să fie neconclusive, și atunci va fi nevoie de o altă întâlnire pe această temă, la începutul lui 2013. Aceeași opinie a fost exprimată miercuri și de cancelarul german Angela Merkel.