Consiliul de administraţie al BNR discută majorarea cu 0,5% a dobânzii de politică monetară
Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României au discutat despre o majorare cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii-cheie.
Majorarea ratei dobânzii-cheie
„S-a discutat şi o majorare cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente amplitudinea revizuirii în sens ascendent a pattern-ului anticipat al inflaţiei şi prevalenţa riscurilor în sus la adresa acestuia decurgând din şocurile pe partea ofertei, precum şi recenta abordare a unor bănci centrale din regiune şi nivelul real al ratelor dobânzilor, alături de calendarul şedinţelor de politică monetară ale Consiliului, ce implică un decalaj relativ mai mare de timp între actuala şi următoarea şedinţă de politică monetară. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta”, se arată în minuta ședinței de politică monetară.
Membrii Consiliului au convenit că actuala conjunctură reclamă o nouă majorare a ratei dobânzii de politică monetară, în contextul normalizării treptate a conduitei politicii monetare, în vederea readucerii şi menţinerii ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într o manieră care să continue să contribuie la o creştere economică sustenabilă.
Majoritatea membrilor Consiliului au susţinut majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, având în vedere natura şocurilor responsabile de înrăutăţirea substanţială a evoluţiei recente şi viitoare a inflaţiei totale şi a celei de bază, precum şi perspectiva creşterii mult mai lente şi la valori sensibil mai joase decât s-a anticipat anterior a excedentului de cerere agregată, implicit a presiunilor lui inflaţioniste, pe orizontul scurt şi mediu de timp.
S-a arătat că o creştere graduală a ratei dobânzii-cheie este justificată şi de incertitudinile mari asociate acţiunii viitoare a factorilor fundamentali ai inflaţiei şi de riscurile predominant în sens descendent induse de acestea la adresa perspectivei pe termen mediu a inflaţiei – cea care poate fi vizată de instrumentele politicii monetare.
Inflația, principala cauză
BNR a optat pentru o mişcare prudentă, de numai 0,25 %, aşa că dobânda a urcat de la 1,50 %- nivel stabilit la 5 octombrie a.c. – la 1,75 %. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu , a explicat că BNR a fost obligată să ţină cont de impactul multiplu pe care mişcarea imprimată dobânzii-cheie îl va provoca inevitabil întregii economii în perioada imediat următoare.
“Simptomele inflaţioniste din octombrie anul curent, adăugate galopului peste aşteptări din septembrie, impuneau o mişcare în sus a dobânzii. Opţiunea făcută – creştere la 1,75 şi nu la 2,00 la sută – a reieşit însă din evaluări multidisciplinare: calcule ale probabilităţilor, modelări macroeconomice, analize statistice, sociologice, psihologice. În general, a fost analizată realitatea din sistemul preţurilor de consum în raport cu tabloul ţării şi al lumii”, spune Adrian Vasilescu pentru ZF.