Comisia Europeană estimează pentru economia românească o contracţie de 6% în acest an (una dintre cele mai puţin pronunţate din UE, alături de Polonia, Danemarca, Suedia şi Malta). Anul următor însă ar putea aduce o creștere de pestw 4%.
Potrivit unei analize a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), economia României ar putea creşte cu 4,9% în 2021, în contextul redeschiderii mediului extern.
„Per ansamblu, redeschiderea mediului extern va influenţa pozitiv creşterea economică autohtonă în anul 2021 la 4,9%, urmând totuşi unui an precedent aflat într-o situaţie relativă de blocaj.
Recuperarea este una prudentă în scenariul actual, comparativ cu potenţialul economic al anilor precedenţi, criza COVID lăsând urme la nivel structural, mai ales în sectorul companiilor mici şi mijlocii.
Apetitul pentru investiţii va fi ridicat (+7,4%), fiind susţinut de programele guvernamentale şi de atragerea fondurilor UE”, estimează CNSP.
Astfel, potrivit prognozelor CNSP, România va înregistra un PIB de 1.149 miliarde lei, în 2021, în urma unei creşteri de 4,9% faţă de 2020. Consumul este prognozat să îşi revină, urmând să crească cu 5,1%, faţă de o scădere de 0,8% în acest an.
Investiţiile, în scădere cu 3,5% în acest an, s-ar putea majora cu 7,4% în 2021. Inflaţia la sfârşitul anului este prognozată la 2,8% în 2020 şi 2,5% în 2021 iar cursul de schimb mediu la 4,84 lei/euro în acest an şi 4,9 lei/euro anul viitor.
Conform analizei, cursul de schimb mediu va ajunge la 4,90 lei/euro anul viitor, iar numărul mediu de salariaţi va creşte la 5,162 milioane, cu un câştig mediu salarial brut lunar de 5.462 lei, faţă de 5.114 lei în 2020 (câştig mediu salarial net de 3.373 lei în 2021, faţă de 3.157 lei în 2020), rata şomajului urmând să scadă de la 3,9% în 2020 la 3,6% în 2021.
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că prin rectificarea bugetară operată de Guvern au fost alocați bani programelor inițiate la începutul anului, care au ca obiectiv menţinerea locurilor de muncă, dezvoltarea economiei şi investiţiile.
Cîţu a mai precizat că „şi România a fost afectată de criză, dar într-o măsură mult mai mică, dacă ne uităm la ce se întâmplă la restul economiilor din UE”.
Premierul Ludovic Orban afirmase că deficitul bugetar al României va ajunge la 8,5 – 8,6%, dar tot va fi printre cele mai mici din Europa.
Florin Cîțu a insistat că rectificarea bugetară „vine să aloce resurse pentru programele aprobate în prima parte a anului, programe care au ca obiectiv menţinerea locurilor de muncă, creşterea economiei şi investiţiile”.
Potrivit proiectului de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetară, „bugetul de stat pe anul 2020 se diminuează la venituri cu suma de 289,4 milioane lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 28,59 miliarde lei credite de angajament şi cu suma de 24,416 miliarde lei credite bugetare, iar deficitul se majorează cu suma de 24,706 miliarde lei”.