Ritmul de creştere al economiei româneşti va accelera uşor anul acesta, până la 4,1%, de la un avans de 4% în 2018, pentru a încetini ulterior la 3,6% în 2020 şi 3,3% în 2021, arată Comisia Europeană în previziunile economice de toamnă, publicate joi.
Față de previziunile economice de vară, publicate în iulie, Bruxellesul a revizuit uşor în urcare estimările privind România, în condiţiile în care atunci anticipa o creştere de 4% anul acesta şi un avans de 3,3% în 2020.
„Produsul Intern Brut este estimat să înregistreze o creştere reală de 4,1% în 2019 şi un avans de 3,6% în 2020 şi unul de 3,3% în 2021. Consumul privat este aşteptat să se reducă dar va rămâne principalul motor de creştere de-a lungul intervalului de prognoză, pe măsură ce veniturile disponibile vor continua să fie susţinute de o politică fiscală expansionistă şi o creştere solidă a salariilor”, susţine Executivul comunitar, potrivit Agerpres.
Comisia Europeană se mai aşteaptă ca presiunile inflaţioniste în România să se reducă.
„De la un vârf anual de 4,1% în 2018, indicele preţurilor de consum a coborât la 3,5% în luna septembrie 2019, ca urmare a scăderii preţurilor la energie şi alimente. Este de aşteptat să rămână în jurul valorii de 3,9% în 2019 şi să revină în intervalul vizat de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual) în 2020”, se mai arată în previziunile economice de toamnă.
În ceea ce priveşte riscurile la adresa acestor estimări, Comisia Europeană susţine că acestea provin atât din mediul extern cât şi din condiţiile interne.
„Extern, o posibilă încetinire în rândul principalilor parteneri comerciali ai României ar putea afecta în mod negativ exporturile. Intern, un calendar electoral încărcat până la finele lui 2020 şi recentele incertitudini politice ar putea amâna debutul reformelor structurale şi ar putea afecta eforturile vizând reducerea dezechilibrelor macroeconomice”, prognozează Executivul comunitar.
În paralel, Comisia Europeană avertizează că cheltuielile cu pensiile vor conduce la o creştere semnificativă a deficitului bugetar în România.
Astfel, deficitul guvernamental ar urma să crească de la 3% în 2018 până la 3,6% în 2019 „ca urmare a majorărilor semnificative de salarii în sectorul public.
Deficitul guvernamental este prognozat să ajungă la 4,4% din PIB în 2020 şi la 6,1% din PIB în 2021, ca urmare a majorărilor semnificative de pensii de vârstă adoptate în vara lui 2019″, subliniază Comisia.