Comisia Europeană, previziuni sumbre pentru România: Economia va fi afectată grav de criza COVID-19
Comisia Europeană se așteaptă ca ipactul crizei COVID-19 asupra economiei românești să fie semnificativAstfel, potrivit previziunilor economice din vara anului 2020, România va înregistra o contracție de 6 % din PIB în 2020 și o creștere de 4 % în 2021, precizează Executivul european, într-un comunicat de presă.
De asemenea, Comisia avertizează că economia UE se va confrunta anul acesta cu o recesiune profundă ca urmare a pandemiei produse de coronavirus, în pofida răspunsului politic rapid și cuprinzător la nivel UE și la nivel național. Asta din cauza faptului că eliminarea restricțiilor de deplasare a persoanelor are loc mai lent decât s-a estimat în previziunile din primăvară.
Economia europeană, grav afectată de restricțiile impuse pe fondul pandemiei
Se preconizează că economia UE se va contracta cu 8,3 % în 2020 și va crește cu 5,8 % în 2021. Se preconizează, prin urmare, că în 2020 contracția va fi semnificativ mai mare de 7,7 %, cifra estimată pentru zona euro, și de 7,4 %, cifra estimată pentru UE în ansamblul său în previziunile din primăvară. La rândul său, creșterea va fi în 2021 ceva mai puțin solidă decât s-a previzionat în primăvară.
În acest context, Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a făcut un apel la găsirea unui consens pentru aprobarea planului privind relansarea economică propus de Coisia Europeană. Ala se face căUrsula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, șiAngela Merkel, cancelarul Germaniei, doresc ca statele membre ale UE să ajungă cât mai repede la un consens cu privire la planul european de relansare economică și au pus, joi, presiune pe partenerii lor comunitari.
„Coronavirusul a secerat viața a mai mult de jumătate de milion de oameni pe mapamond, o cifră care crește pe zi ce trece – în unele părți ale lumii într-un ritm alarmant. Previziunile în discuție indică efectele economice devastatoare ale acestei pandemii. Răspunsul politic pe teritoriul întregii Europe a contribuit la atenuarea șocului pentru cetățenii noștri, însă această situație continuă să creeze tot mai multe divergențe, inegalități și o insecuritate crescândă. Iată de ce este atât de important să ajungem la un acord rapid cu privire la planul de redresare propus de Comisie – pentru a le insufla economiilor noastre mai multă încredere și a le asigura o finanțare suplimentară în acest moment critic”, a declarat comisarul european.
În ciuda previziunilor sumbre, Comisia Europeană precizează că datele preliminare pentru mai și iunie sugerează că este posibil ca perioada cea mai grea să fi trecut.
De asemenea, conform estimărilor, redresarea va începe să producă efecte în a doua jumătate a anului, deși aceasta va rămâne incompletă și inegală de la un stat membru la altul.
În cazul României, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde lei (aproximativ 800 milioane euro) pentru a sprijini companiileafectate de pandemia de coronavirus.
Incertitudini privind evoluția pandemiei de COVID-19
Comisia Europeană atrage atenția că amploarea și durata pandemiei, precum și alte restricțiilor de deplasare a persoanelor care ar putea fi necesare în viitor rămân în mare parte necunoscute.
Conform scenariului care stă la baza previziunilor, relaxarea restricțiilor de deplasare a persoanelor va continua și nu va exista un „al doilea val” de infecții. Există riscuri considerabile ca piața forței de muncă să fie mai afectată pe termen lung decât s-a estimat și ca dificultățile legate de lichidități să se transforme în probleme de solvabilitate pentru multe întreprinderi.
Stabilitatea piețelor financiare este expusă riscurilor și există pericolul ca statele membre să nu poată coordona suficient răspunsurile strategice naționale. Imposibilitatea ajungerii la un acord cu privire la relațiile comerciale viitoare dintre Regatul Unit și UE ar putea duce, de asemenea, la o creștere mai redusă, în special pentru Regatul Unit. La un nivel mai general, politicile protecționiste și o îndepărtare excesivă de lanțurile globale de producție ar putea avea la rândul lor efecte negative asupra comerțului și a economiei mondiale.