Comisia Europeană a publicat pe 12 noiembrie Monitorul anual al educaţiei şi formări. În cadrul raportului este specificat faptul că trecerea la învăţământul la distanţă riscă să agraveze inegalităţile deja mari în România. Mai exact, școala online este greu de împlementat în țara noastră. Pe de o parte, pentru că mulți elevi nu au un nivel inadecvat în ceea ce priveşte competenţele de bază, iar pe de alta profesorii nu au competențe digitale.
Trecerea la învăţământul online din cauza pandemiei de COVID-19 riscă să agraveze inegalităţile deja mari în România, potrivit reprezentanților de la Bruxelles. Oficialii europeni avertizează că este necesară asigurarea unei mai bune dotări a școlilor cu echipamente digitale pentru ca anul școlar 202-2021 să nu fie unul pierdut.
Potrivit reprezentanților Comisiei Europene, au fost depuse „unele eforturi pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi a îngrijirii preşcolarilor şi pentru consolidarea formării iniţiale a cadrelor didactice”, însă, este necesară îmbunătăţirea competenţelor digitale ale profesorilor, ale instructorilor şi ale elevilor/ studenţilor.
Totodată, în raport se mai arată că un procent ridicat de tineri au un nivel inadecvat în ceea ce privește competențele de bază.
Știm de altfel că, în clasamentul european al analfabetismului funcţional, România ocupă primul loc. Şi acest lucru înseamnă că şcoala nu este în stare să-i înveţe mai nimic pe elevi.
Mai exact, 39% dintre elevii de clasa a VIII-a, erau analfabeţi funcţional.
Specialiștii de la Bruxelles mai atrag atenția cu privire la asigurarea educației și formării de calitate și relevante pentru piața muncii și contextul socio-economic, care afectează în mod semnificativ performanțele elevilor/studenților.
Concluzia este că „în pofida măsurilor de atenuare a impactului pe care îl are COVID-19 asupra educației, trecerea la învățământul la distanță riscă să agraveze inegalitățile deja mari.”
Încă din anul 2000, de când nivelul de alfabetizare funcțională este testat în România, nu am reuşit să ne depăşim condiţia de codaş al Europei, potrivit Digi24. Cu toate că procentele s-au îmbunătăţit, România rămâne pe ultimele trei locuri când vine vorba despre capacitatea elevilor de 15 ani să înţeleagă ceea ce citesc sau să rezolve exerciţii simple de matematică şi ştiinţe. În 2015, 39% dintre elevii de clasa a VIII-a, erau analfabeţi funcţional.
Liliana Romaniuc, Asociaţia Română de Literaţie:‘Primii care ar trebui să identifice unde se află elevul sunt profesorii și când spun asta mă refer la profesorii de absolut toate disciplinele. Dacă eu, ca profesor, constat că un elev reține bine informația și o reproduce bine, dar dacă l-am scos în contextul structurat teoretic și l-am dus la altă disciplină sau în viața reală și constat că nu știe să folosească informația respectivă, este un prim semnal că are probleme de înțelegere a textului pe care îl citește sau îl primește, a explicațiilor pe care profesorul le oferă elevilor. Lucrul acesta îl putem constata de la o vârstă fragedă, din ciclul primar, imediat după ce au trecut de alfabetizarea de bază care înseamnă recunoașterea literelor, a cuvintelor, citirea cursivă, în momentul în care citește o poveste și nu înțelege ce fac personajele din povestea respectivă sau nu reușește să facă legăturile între diferitele momente din povestea respectivă, iată un alt semnal.’
În opinia specialiştilor, principala cauză pentru care s-a ajuns în această situaţie este metoda de învăţare bazată pe memorare şi nu pe înţelegerea conceptelor. Aşadar, schimbarea din temelii a programelor şcolare este soluţia pe care o propun specialiştii în politici de educaţie. Însă, s-ar putea face ceva şi pe termen scurt.