CNADNR renunță la autostrada Comarnic-Braşov: Construcția prin concesiune a fost anulată

Compania de Autostrăzi a elaborat un raport prin care anulează construcţia prin concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov, anunță, joi, CNADNR.

Statul se află la al treilea eşec în a găsi un constructor care să realizeze în sistem de concesiune autostrada Comarnic – Braşov.

Motivul: asocierea condusă de francezii de la Vinci nu a reuşit să convingă instituţiile financiare internaţionale, precum BEI şi BERD, să finanţeze proiectul. 1,8 miliarde de euro ar fi costat construcţia autostrăzii.Dacă se adăugau şi costurile de finanţare şi cele de întreţinere pentru o perioadă de aproape 26 de ani, suma ar fi crescut la 8,4 miliarde de euro. În urmă cu câteva zile, ministrul demisionar al transporturilor, Ioan Rus, spunea că sunt soluţii pentru ca autostrada să fie totuşi construită.

Comunicat CNADNR:

În urma finalizării negocierii pentru atribuirea contractului de concesiune cu asocierea Vinci-Strabag-Aktor, CNADNR SA anunţă anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Bucureşti- Braşov, tronsonul Comarnic-Braşov.

Decizia a fost luată în conformitate cu art.94 din HG 925/2006 („indiferent de momentul iniţierii procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligaţia de a verifica, înainte de încheierea contractului, respectarea dispoziţiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele ce intră sub incidenţa legislaţiei privind finanţele publice”) şi art. 209 din OUG nr. 34/2006 („autoritatea contractantă are obligaţia de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică în următoarele cazuri: litera c) dacă abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului”).

Această decizie a fost determinată de analiza următoarelor elemente:

1) Contractul de concesiune este încadrat conform metodologiei Eurostat „on Government balance sheet”. În aceste condiţii şi având în vedere costul semnificativ al proiectului, în situaţia în care Autoritatea Contractantă (rezultată din asocierea CNADNR cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în 2012) ar încheia contractul de concesiune cu ofertantul declarat câştigător, aceasta ar putea duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privinţa ţintei de deficit bugetar şi a datoriei publice;

2) Ofertantul declarat câştigător nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanțări acordate exclusiv de finanțatori privați, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte;

3) Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condiţiile unei clasificări on Government balance sheet a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat;

4) După desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor;

5) Prezentarea publică a proiectului a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate.

Cu toate acestea, autostrada Bucureşti – Braşov (din care face parte şi tronsonul Comarnic – Braşov), rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport (MPGT), proiectul autostrăzii fiind continuat şi dezvoltându-se în paralel cu realizarea autostrăzii Sibiu – Piteşti.

În acest sens, în prezent este în procedura de licitaţie deschisă atribuirea contractului „Proiectare și execuție finalizare Autostrada București – Brașov, Secțiunea București – Ploiești, Sector 1, km 0+000 – km 3+325; Nod Centură București, km 6+500 și Nod Moara Vlăsiei, km 19+500”.

Pe sectorul Ploieşti- Comarnic sunt deja patru benzi.

Tronsonul de autostradă Comarnic – Braşov este împărţit în 5 sectoare. Sectoarele 1 şi 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Braşov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă şi drumuri de legătură) vor fi scoase la licitaţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat.

Pentru sectoarele 2, 3 şi 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, va fi scoasă la licitaţiea actualizarea studiilor geotehnice, cu finanţare de la Bugetul de Stat.

În paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt în lucru Studiile de Fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic şi Buşteni. După finalizarea SF-urilor vor fi scoase la licitaţie lucrările de construcţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat.

Tot pentru fluidizarea traficului, la ieşirea din Sinaia spre Braşov, este proiectat şi urmează să fie realizat un sens giratoriu.

De asemenea, se vor finaliza Studiile de Fezabilitate privind Varianta de Ocolire Câmpina, modernizarea drumului existent pe Valea Doftanei (DJ 102I) şi a drumului forestier până în Săcele, astfel încât, în 2016 să înceapă lucrările pentru a avea un drum naţional modern între Câmpina şi Săcele.

Finalizarea acestor două mari proiecte prevăzute în MPGT, Piteşti – Sibiu şi Comarnic – Braşov, înseamnă atât închiderea Culoarului IV Pan European, cât şi dezvoltarea socio-economică a mai multor regiuni importante ale ţării.