Agricultura nu este doar un simplu sector economic, ci ține de un mod de viață și chiar de un model de societate și trebuie abordată într-un mod integrat, a declarat, miercuri, Dacian Cioloș, fost comisar european pe agricultură și dezvoltare rurală. În schimb, presiunea socială și politică va fi din ce în ce mai mare atâta timp cât se vorbește de subvenții în agricultură, respectiv de bani publici, subliniază acesta.
„Trebuie să abordăm în mod integrat ceea ce înseamnă agricultură, lanț alimentar și dezvoltare teritorială în mediul rural. Agricultura nu ține doar de o dezvoltare economică ci ține și de un mod de viață și chiar de un model de societate, de felul în care facem agricultură, de felul în care alegem să ne alimentăm și cum gestionăm resursele naturale. Ține de modul de viață și de calitatea vieții în general. Dezvoltarea economică a sectorului agricol, dacă este făcută în detrimentul impactului social pe care agricultura poate să îl aibă negativ sau pozitiv, avem de pierdut sau de câștigat. Piața ne împinge spre perfomanța economică, dar societatea ne obligă să construim această performanță ca să nu se răsfrângă negativ asupra dezvoltării sociale”, a afirmat Dacian Cioloș, citat de Agerpres.
„Vom avea din ce în ce mai mult o presiune politică, o presiune din partea contribuabililor pentru ca banii investiți în susținerea agriculturii, în subvenții sau în susținerea veniturilor să fie însoțiți nu doar de anumite criterii de performanță de mediu, de bună utilizare a resurselor naturale, ci și de criterii de performanță socială. Adică, dacă folosesc bani publici, trebuie să mă conving că investițiile respective nu sunt făcute în detrimentul locurilor de muncă’, a explicat fostul oficial european.
Resursele pe care le avem la dispoziție pentru această dezvoltare socială se bazează pe modelul dual care există în agricultura din România, respectiv pe fermele mari care vizează performanța economică și fermele mici legate mai mult de teritorialitatea agriculturii decât de cea a lanțului alimentar.
Pe de altă parte, Cioloș consideră că fermele de familie sau gospodăriile de subzistență nu vor putea face performanță din perspectiva costurilor de producție, însă ar putea face performanță economică din perspectiva valorii adăugate a produselor.
Pentru această categorie de ferme nu este suficientă latura financiară sau asigurarea accesului la credite ci este nevoie și de o formare profesională adaptată pentru ceea ce au nevoie aceste ferme, dar și consiliere și asistență tehnică și economică de lungă durată, a mai spus Cioloș.
În ceea ce privește fermele mari, fostul comisar a menționat că acestea pot fi stimulate prin politici fiscale și legislative să creeze locuri de muncă.