Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a declarat joi, pentru B1 TV, că nu se va ajunge prea curând la reorganizarea instituțiilor, mult promisă de PSD și PNL, deoarece „e extrem de nepopular să dai oameni afară” înainte de alegeri. Pe de altă parte, cele două partide pierd voturile alegătorilor din mediul privat, sufocați de taxele tot mai mari pe care le impune Guvernul.
Năsulea a mai afirmat că pentru a echilibra finanțele țării ar fi nevoie de eliminarea a sute de mii de posturi de la stat, nu doar câteva zeci sau sute. De asemenea, acesta a criticat și modul în care a fost întocmit bugetul de stat pe 2024.
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Bună dimineața, România!”, moderată de Gabriela Mihai pe B1 TV.
Întrebat de ce tot e amânată reorganizarea ministerelor și altor instituții, Christian Năsulea a răspuns: „Pentru că suntem înaintea unei perioade de campanie electorală și e extrem de nepopular să dai oameni afară dacă vrei să fii reales. E motivul cel mai plauzibil pentru care nu s-au făcut restructurările anunțate. Și, mai important, acesta e și motivul pentru care nu s-au făcut restructurările mult mai ample care sunt necesare pentru a aduce cheltuielile cu personalul din sectorul public sub control, pentru că suntem mai rău decât eram la începutul acestui an. În jur de 27% din numărul total de angajați sunt angajați în sectorul public, față de media UE de circa 17%. Avem cheltuieli cu personalul din sectorul public care sunt extraordinar de mari raportat la capacitatea financiară a țării noastre în această perioadă”.
„Pare că Guvernul se așteaptă să reușească să colecteze atât de multe venituri suplimentare din reforma fiscală încât să nu mai fie nevoie să facă niciun fel de reformă proprie. Se așteaptă ca noi, cei din sectorul privat, să fim cei care vom suporta aceste costuri tot mai mari ale statului și care vor fi tot mai mari, că există o presiune foarte mare pentru o creștere justificată a salariilor în sectorul public, creștere care ar trebui dată acelor oameni care muncesc și care contribuie la a ține sistemul de sănătate și de educație în picioare sau alte sisteme vitale pentru țară. Dar așteptăm să vedem reforme semnificative care să ducă la o reducere a sute de mii de posturi care nu sunt esențiale, însă acum nu avem vreo speranță pentru prezent sau 2024”, a continuat profesorul de economie.
Christian Năsulea a mai susținut că nici electoral nu are logică situația aceasta, deoarece PSD-iștii și PNL-iștii vor pierde voturile alegătorilor care muncesc în sectorul privat și care sunt tot mai sufocați de taxele impuse de ei.
„Situația e destul de complexă. Ce nu înțeleg și mi se pare destul de problematic e această legătură între intenția de vot a oamenilor – și în continuare sunt mai mulți oameni care lucrează în privat, care contribuie cu bani la bugetul țării prin taxele și impozitele lor, care sunt tot mai nemulțumiți de această lipsă de intenție de reformă din partea statului, ale căror voturi vor fi de fapt pierdute.
Mi se pare că, din punct de vedere al strategiei electorale, lucrurile nu au foarte mult sens acum că Guvernul pare să mizeze pe voturile celor din sectorul public, pe care încearcă să-i apere în ideea că aceștia vor vota în proporție de 100% coaliția de la guvernare și uită că sunt milioane de români, mai mulți decât în sectorul public, care sunt tot mai nemulțumiți de taxele suplimentare pe care trebuie să le plătească, de condițiile mai nefavorabile care li se vor impune de la 1 ianuarie, care deja sunt date în lege”, a mai afirmat Năsulea.
Profesorul a insistat apoi că, pentru a stabiliza situația țării, e nevoie de eliminarea a sute de mii de posturi la stat, nu doar câteva zeci sau sute.
Asta cu atât mai mult cu cât estimările privind banii care ar urma să fie colectați la stat în 2024 sunt „extraordinar de optimiste” – e minim 20 de miliarde de lei diferența între ce anticipează Guvernul că va încasa și ce prognozează specialiștii. Iar estimările pesimiștilor urcă până la 100 de miliarde de lei.
Deci nici pe estimările ultraoptimiste ale Guvernului nu ajung banii, darămite pe estimările realiste ale economiștilor.