Cel mai mare zăcământ de gaze naturale din Europa, situat în Olanda, va fi închis din cauza problemelor de siguranţă.
Guvernul vrea să închidă, până la 1 octombrie, zăcământul Groningen, care timp de mai multe decenii a fost cel mai mare de pe continent, dar la care producţia a fost redusă în anii 2010 din cauza cutremurelor, potrivit Bloomberg.
Autorităţile vor monitoriza situaţia, pentru a vedea dacă după această iarnă va exista un deficit de aprovizionare cu gaze pe continent – a informat duminică publicaţia britanică Financial Times (FT), citând oficiali guvernamentali.
În timpul cutremurelor, pământul „sare în sus ca budinca”, a relatat un localnic; în Huizinge, un cutremur cu magnitudinea 3,6 a afectat proprietăți locale în 2012 iar temerile de „cel mare” – un cutremur cu magnitudinea 5 sau mai mult – sunt mereu prezente.
Cel mai important zăcământ de gaze naturale din Uniunea Europeană, din nordul Olandei, reprezintă două treimi din producţia de gaz din Olanda, al zecelea producător mondial, potrivit agenţiei americane de informaţii privind energia (EIA).
Dacă va fi nevoie, zăcământul ar putea rămâne operaţional până în octombrie 2024, a declarat pentru FT Hans Vijlbrief, secretar de stat în Ministerul Minelor.
Producţia continuă deoarece Guvernul este sub presiune pentru a majora cantitatea de gaze extrasă, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a provocat un deficit de aprovizionare în Europa, a explicat oficialul.
O anchetă a Parlamentului urmează să publice un raport, luna viitoare, care va confirma dacă fostul Executiv a ascuns faptul că extragerea gazelor a provocat cutremure.
Câmpul Groningen conține aproximativ 450 de miliarde de metri cubi de gaz – suficient pentru a acoperi importurile Europei din Rusia timp de trei ani – îngropați sub un sol argilos moale, care are caracteristica nefericită de a amplifica activitatea seismică, menționa anterior The Guardian.
Nederlandse Aardolie Maatschappij (NAM) a fost fondată de Shell și ExxonMobil dar în 2017 guvernul olandez a preluat conducerea.
Oficialii au spus că „din 1993, NAM a recunoscut că producția de gaz poate duce la activitate seismică care poate provoca daune caselor” dar au mai subliniat că „nivelul producției din Groningen este stabilit de ministrul afacerilor economice și climei, nu de NAM ca operator de teren. Ministerul este singurul responsabil pentru securitatea aprovizionării”.
Locuitorii din Groningue au manifestat în numeroase rânduri cerând o reducere în limita de siguranță a producţiei.
Cutremurele care afectează regiunea sunt consecinţa spaţiilor goale rămase sub pământ după extragerea gazului careprovoacă numeroase pagube fermelor sau clădirilor istorice.
Numărul lor a crescut cu extragerea gazului natural, dublându-se comparativ cu anul 2000: au trecut de la 110 în anii ’90 la 500 între 2000 şi 2013.
Extracţia din apropierea localităţilor afectate de cutremure se va „reduce drastic” dar va putea totuşi să se reia în caz de nevoie urgentă, relatează presa locală/