Economia românească a fost afectată grav de criza sanitară provocată de pandemia de coronavirus. Astfel, economia s-a contractat în al doilea trimestru al anului cu 12,3%, arată datele transmise vineri dimineața de Institutul Național de Statistică, după ce în primul trimestru înregistrase o creștere de +2,4%.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2020, o scădere cu 10,5% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2020, Produsul intern brut a scăzut, comparativ cu semestrul I 2019, cu 4,7%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier.
Volumul producției industriale s-a redus în primele 6 luni ale anului curent față de aceeași perioadă din 2019, cu 16,4% , cele mai vulnerabile ramuri, în contextul pandemiei, fiind cele ale industriei ușoare şi industria bunurilor de capital (fabricarea autovehiculelor, mașini şi utilaje şi fabricarea echipamentelor electrice.
Cele mai recente estimări ale oficialilor români arată că economia Romaniei ar putea scadea cu 3,8% in 2020, iar deficitul bugetar ar ajunge la 8,6%. Conform previziunilor Erste, cel mai mare grup financiar din Europa Centrală şi de Est, România va avea în acest an o scădere economică de 4,7% din PIB, în timp ce pentru 2021 indică o creştere de numai 3,9%.
Pe piața muncii, efectele pandemiei au condus la reducerea cu 0,6% a numărului mediu de salariați (calculat ca medie aritmetică a efectivelor lunare) în primele 6 luni ale anului 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019, până la 4.944.100 persoane. Cea mai importantă scădere în perioada martie – iunie 2020 s-a înregistrat în industria prelucrătoare, unde numărul mediu de salariaţi s-a diminuat cu 62,0 mii persoane (-5,3%). În hoteluri şi restaurante una dintre cele mai afectate activităţi în perioada martie – iunie, scăderea a fost de numai 1,5%, acest lucru datorându-se măsurilor de sprijin adoptate de Guvern prin OUG nr. 30/2020;
Consumul s-a dovedit rezistent în fața crizei, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul crescând cu 0,5% în primele şase luni din 2020 pe seama creşterii vânzărilor de produse alimentare (+7,6%), în timp ce comerţul cu carburanţi s-a redus cu 10,8%;
Exporturile de bunuri (FOB) au înregistrat o scădere cu 18,1% față de perioada similară a anului anterior, în timp ce importurile de bunuri s-au diminuat cu un ritm inferior de 12,6%, susţinute de cererea internă, ajungând la un nivel de 37,3 mld euro.
Potrivit economistului șef al BT, Andrei Rădulescu, evolutiile macro-financiare mondiale, europene si interne din ultimele saptamani exprima faptul ca economia Romaniei a depasit punctul critic al crizei induse de incidenta pandemiei, pozitionandu-se in prezent la inceputul unui nou ciclu economic.
”Totodata, probabilitatea evitarii recesiunii tehnice este foarte mare avand in vedere dinamica economiei din primul trimestru al anului si perspectiva unei cresteri trimestriale in T3. In scenariul central BT prognozam cresterea economiei interne cu un ritm mediu anual de peste 2.5% in perioada 2020-2022, ajustarea din acest an urmand sa fie contrabalansata de avansul din 2021-2022, perspectiva sustinuta de mix-ul relaxat (fara precedent) de politici economice in implementare atat la nivelul Uniunii Europene cat si pe plan intern”, se arata in raportul BT.
În contextul acestor evoluții nefavorabile, punctul de pensie va crește cu 14% din septembrie, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Astfel, dacă punctul de pensie va creşte cu 14% de la 1 septembrie 2020 înseamnă că va ajunge de la 1.265 lei la 1.442 lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 177 de lei.
De altfel, premierul Ludovic Orban a declarat, vineri, că este „o creștere extrem de mare”. Acesta a precizat că, din câte știe, în Europa nu mai există vreo țară care să fi luat o decizie similară, în contextul în care economiile sunt afectate de criza coronavirusului. Orban a mai spus că, din cauza acestei crize, în loc de creștere economică de 4,1-4,2% vom avea o contracție de 3,8%.