Ce este punctul de pensie și cine decide ce valoare are acesta

Majorarea pensiilor cu 40% și creșterea salariilor profesorilor vor mai aștepta până anul viitor. Curtea Constituțională a decis miercuri să amâne pentru 13 ianuarie o decizie privind sesizarea Guvernului privind amendamentele depuse de PSD prin care forța introducerea celor două măsuri odată cu proiectul de lege care aproba rectificarea bugetară. Mai exact, social-democrații au cerut majorarea punctului de pensie de la 1,442 de lei, la 1.775 lei.

Ce este punctul de pensie

Calculul pensiei se face cu ajutorul „punctului de pensie” şi a „punctajului” fiecărui contribuabil. „Punctul de pen­sie” e o valoare ce variază în func­ţie de deciziile guvernului.Acesta se în­mulţeşte cu „punctajul” fiecărui pen­sionar şi rezultă valoarea pensiei.

PASUL 1

Se calculează mai întâi punctajul lunar al contribuabilului, din prima zi de activitate până în ultima, pe fiecare lună din fiecare an, deoarece, pentru determinarea pensiei se ia în calcul întreaga activitate, conform Legii 19 din 2000, intrată în vigoare la 1 aprilie 2001.

Punctajul lunar rezultă din împărţirea venitului lunar la salariul mediu brut pe economie din anul res­pec­tiv. După determinarea acestuia se cal­culează un „punctaj anual”, prin adu­na­rea punctajelor lunare din anul res­pectiv şi împărţirea sumei la 12. Aşa se procedează pentru fiecare an de activitate, apoi toate aceste „punctaje anuale” se adună. Suma se împarte la „stagiul complet de cotizare”, adică la vechimea totală a contribuabilului. Rezultă astfel „punctajul mediu anual” al fiecărui pensionar, adică acel număr de puncte (în cele mai multe cazuri, cu câteva zecimale) pe care fiecare a reuşit să-l acumuleze de-a lungul carierei. Atenţie: nu se iau în considerare veniturile neimpozabile, rezultate din diverse convenţii cu angajatorii! La calculul pensiei de stat contează numai salariul câştigat şi sporurile permanente pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale, potrivit ziarulunirea.ro.

PASUL 2

Valoarea pensiei rezultă prin în­mul­ţi­rea „punctajului” cu „punctul de pensie”. „Punctajul” rămâne mereu acelaşi, este constant. Se poate modifica numai dacă pensionarul aduce acte în plus la dosarul deja existent, iar modificările se fac doar în favoarea pensionarului. „Punc­tul de pensie” este variabil, modi­fi­cându-se în funcţie de deciziile guver­nu­lui. Prin majorarea punctului de pensie se majorează, automat, şi valoarea pensiilor, ceea ce s-a întâmplat recent, de­oarece de la 1 octombrie, punctul de pen­sie a fost stabilit la valoarea de 697,5 lei, conform Ordonanţei 26/2008. Punctul de pensie este majorat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Decizia privind majorarea pensiilor cu 40%, amânată

În acest context amintim că, 1 septembrie a venit cu o veste bună pentru cei aproape 5 milioane de pensionari, dar și pentru însoțitorii persoanelor cu invaliditate: s-au majorat pensiile prin creșterea cu 14% a punctului de pensie.

Concret, punctul de pensie a fost până la 31 august 1.265 de lei. Prin majorarea de 14% a crescut cu 177 de lei şi ajunge acum la 1.442 lei. Astfel pensiile au crescut în medie, cu 200 de lei.

Pensia minimă a crescut însă cu doar 96 de lei, de la 704 la 800 lei.

Ulterior, PSD a cerut o nouă majorare a pensiilor cu 40%, doar că actualul context nu o permite, iar PNL s-a adresat CCR.

Judecătorii Curții Constituționale au amânat, însă, o decizie privind majorarea pensiilor cu 40%. Ședința în care va fi luată o decizie a fost programată pentru data de 13 ianuarie, după alegerile parlamentare.

Deficitul bugetar va ajunge în acest an la 9% din PIB şi orice nouă cheltuială rigidă/permanentă, precum cea cu pensiile, întrodusă în bugetul consolidat, va compromite aşteptata revenire economică şi va reîntoarce România în recesiune în 2021, cred unii economişti.

„Un risc sistemic mare este posibil prin agravarea stării bugetului public, a finanţelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacţie a pieţelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecţie macroeconomică ordonată, pe mai mulţi ani, am fi obligaţi la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social”, se precizează într-un raport al BNR, potrivit Hotnews.