De la hârtia igienică până la batoanele de ciocolată, companiile ascund creșterea costurilor prin micșorarea dimensiunilor produselor de zi cu zi.
Ingredientele și producția se scumpesc pe fondul inflației galopante, iar acest lucru se traduce de obicei prin două lucruri: prețuri mai mari sau produse de dimensiuni mai mici.
Unele companii nu vor să crească prea mult sau prea dintr-o dată prețurile produselor, pentru a nu-și descuraja cumpărătorii. În schimb, acestea mențin un nivel de preț similar prin micșorarea subtilă a produselor lor.
Acest lucru include fabricarea unor batoane de ciocolată vândute în pachete multiple mai mici decât cele vândute individual sau schimbarea formei produselor astfel încât abia dacă se poate observa diferența de greutate.
Costurile de producție mai mari nu sunt singura sursă a acestei strategii. În țările în care taxele pe vânzări sunt incluse în prețurile de vânzare cu amănuntul, o creștere a taxelor poate duce la același fenomen.
Acest fenomen, cunoscut sub numele de shrinkflation, se întâmpla deja înainte de pandemia de coronavirus, dar se va înrăutăți pe măsură ce inflația persistă.
S-ar putea să nu vă dați seama niciodată că plătiți același preț pentru pachete mai mici: Cel puțin, asta speră mărcile. Ele se gândesc că, de fapt, consumatorii sunt mai sensibili la prețuri mai mari decât la dimensiuni mai mici, așa că reduc mai întâi greutatea și volumul.
Totuși, utilizatorii TikTok au postat despre această tendință, încurajându-i pe cumpărători să se uite mai atent la greutățile produselor pe care le cumpără și să se asigure că primesc în continuare un bun raport calitate-preț.
În Grecia oamenii sunt din ce în ce mai frustrați. Un cetățean se plângea recent că a fost șocat în weekend când a cheltuit 130 euro la supermarket pe cafea, ton, ceapă, salată, 1,2 kg de carne de pui. „Pe ce naiba s-au dus 130 euro”.
Fenomenul shrinkflation a stârnit furia consumatorilor și în Germania. Cetățenii au trimis multe plângeri către autoritățile de protecție a consumatorilor, considerând asta ca fiind o hoție.
În Spania s-a descoperit că în supermarket anumite branduri de margarină aveau cu 50 de grame mai puțin, anumite iaurturi cu 5 grame, iar chorizo cu 10 grame.
În Italia, autoritățile monitorizează fenomenul creșterii ascunse ale prețurilor, în sensul transparenței față de consumatori.
În Franța a fost lansată o petiție care denunță producătorii și supermarketurile, iar 8.000 de oameni au semnat în primele 10 zile, pentru că tehnica folosită induce în eroare clienții în ceea ce privește dimensiunile și prețurile produselor.
Unele mărci abuzează de supra-ambalare și dau „iluzia consumatorilor că există mult mai mult produs decât este în realitate”, spunea Lisa Faulet, responsabilă pentru știință și alimentație la Asociația Națională pentru Apărarea Consumatorilor și Utilizatorilor din Franța.
Asociația a studiat ambalajele a 250 de produse din nouă lanțuri de supermarketuri.
Deși vidul este necesar pentru a conserva produsele alimentare, unele „pungi de migdale, linte sau paste conțin până la 56% de vid”, se arată în comunicat.
Asociația „le cere producătorilor să reducă pe cât posibil golurile și ambalajele inutile”.
Această strategie a producătorilor a fost observată în cazul: produselor uscate, semințelor, lintei, pastelor, biscuiților, dar și produselor proaspete, cum ar fi caserolele cu cârnați sau bacon.
Shrinkflation nu este nimic nou: Companiile folosesc această practică de zeci de ani pentru a compensa creșterea costurilor de producție, dar nu a avut întotdeauna un nume atât de atrăgător.
Pippa Malmgren, PhD, economist, autor și fost consilier al Casei Albe, este creditată cu inventarea termenului așa cum îl folosim astăzi. Ea îl folosește în cartea sa din 2015, Signals: How Everyday Signs Can Help Us Navigate the World’s Turbulent Economy, și în interviurile din 2014.
Malmgren a spus că shrinkflation poate fi un precursor al creșterii prețurilor – ceea ce cu siguranță pare a fi cazul în 2022.
Shrinkflation înseamnă că, dacă aveți un buget alimentar strâns, s-ar putea să trebuiască să schimbați ce cumpărați și cum faceți cumpărăturile. Iată câteva sfaturi pentru a ține costurile sub control.
Planificați din timp
„Cumpărătorii ar trebui să facă tot ce pot pentru a evita achizițiile impulsive”, spune Kevin Payne, expert în buget pentru Family Money Adventure. „Cel mai bun mod de a face acest lucru este să planificați mesele în fiecare săptămână. În acest fel, faceți cumpărături doar pentru ceea ce aveți nevoie.”
Limitarea numărului de drumuri la cumpărături este o altă modalitate de a atinge acest obiectiv. „Dacă ați ratat ceva, adăugați pe lista de cumpărături de săptămâna viitoare, cu excepția cazului în care este o necesitate”, spune Payne.
Achiziționarea cumpărăturilor online ar putea de asemenea reduce impulsul de a lua articole în plus care par tentante în magazin.
Stabiliți ordinea de prioritate a listei de cumpărături.
Verificați aplicațiile magazinelor alimentare pentru a căuta promoții și cupoane de reducere pentru articolele de pe listă.
Fiți flexibili cu mărcile, luați în considerare posibilitatea de a cumpăra orice marcă care oferă cel mai bun raport calitate-preț în acea săptămână, fie că este marca privată a magazinului sau o marcă pe care nu ați mai încercat-o până acum.
Folosiți ceea ce aveți deja. Mulți dintre noi habar nu avem ce se află în fundul cămării noastre. Începeți să vă întocmiți listele de cumpărături în jurul acestor articole uitate, astfel încât să le puteți folosi înainte de a se strica, cumpărând în același timp mai puțin.