Care sunt cele statele europene care taxează băncile pentru profiturile făcute din exploatarea clienților. România nu se află printre ele

Italia este cel mai recent caz al unei ţări europene care a impus băncilor o taxă pe profiturile excepţionale, obţinute datorită dobânzilor mari, pentru a ajuta deţinătorii de ipoteci, transmite Reuters.

Republica Cehă

Camera inferioară a Parlamentului ceh a aprobat în noiembrie o taxă excepţională de 60% asupra firmelor energetice şi băncilor.

Economic - 20 aug, 12:05

Profiturile băncilor, nou nivel record. Profitabilitatea se menține ridicată, la peste 20%

Ungaria

Guvernul Ungariei a modificat taxele excepţionale impuse sectoarelor cheie ale economiei, într-un decret publicat în iunie, spunând că băncile îşi pot reduce plăţile de taxe excepţionale din 2024 cu până la 50% dacă îşi măresc achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale ungare.

De asemenea, a impus o nouă ”taxă socială” de 13% asupra anumitor tipuri de investiţii, inclusiv note de investiţii şi câştiguri ale dobânzii la depozitele bancare.

Italia

Italia a aprobat pe 8 august un impozit unic de 40% asupra profiturilor pe care băncile le obţin din dobânzile mai mari şi intenţionează să folosească încasările pentru a ajuta deţinătorii de credite ipotecare.

Lituania

Parlamentul Lituaniei a aprobat în mai o taxă excepţională asupra veniturilor nete din dobânzi ale industriei bancare pentru 2023 şi 2024, după o creştere bruscă a ratelor dobânzilor Băncii Centrale Europene.

Taxa de 60% din venitul net din dobânzi care depăşeşte cu 50% media din ultimii patru ani este estimată să strângă 410 de milioane de euro (451 de milioane de dolari) pentru bugetul guvernului şi va fi folosită pentru a stimula armata.

Spania

Spania intenţionează să strângă 3 miliarde de euro până în 2024 din taxa excepţională asupra băncilor pe care a aprobat-o anul trecut, care impune o taxă de 4,8% asupra veniturilor lor nete din dobânzi şi a comisiilor nete peste un prag de 800 de milioane de euro.

Suedia

Guvernul suedez a început în ianuarie anul trecut ”o taxă de risc” pentru instituţiile cu datorii legate de operaţiunile suedeze de peste 150 de miliarde de coroane suedeze (14,1 miliarde de dolari), pentru a consolida finanţele publice şi a crea spaţiu pentru acoperirea costurilor pe care le-ar putea provoca o criză financiară.