Care este cea mai mare pensie din România și cine o încasează

Punctul de pensie a crescut cu 14% din septembrie, potrivit proiectului de rectificare bugetară.

„Se propune ca începând cu 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie majorată cu 14%, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. Totodată, se propune majorarea începând cu aceeaşi dată a indemnizaţiei minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 lei la 800 lei”, se arată în nota de fundamentare.

România este ţara în care diferenţele dintre pensii sunt uriaşe. Există pensionari care câştigă zeci de mii de lei lunar, în vreme ce alţii au doar câteva sute de lei.

Care este cea mai mare pensie din România

Sunt circa 5 milioane de pensionari în România, aici fiind incluşi şi cei care primesc pensii speciale sau agricole. Diferenţele între pensionarii „speciali” şi cei obişnuiţi sunt însă enorme.

Bărbatul cucea mai mare pensie din țarăeste un fost procuror comunist care a încasat pensia brută de 73.890 de lei lunar. Din aceasta se reținea un impozit de 7.189 de lei, la el ajungând 66.000 de ron pe lună.

Sub guvernarea PSD, pensia fostului comandant al Penitenciarului Colibași, 73 de ani, s-a dublat: de la 34.000 de lei, la 73.890 de lei.

Omul primește cea mai mare pensie din ţară şi toată lumea se minunează când aude suma astronomică pe care Bălăşoiu o primeşte, în timp ce milioane de alţi români abia iau 800-1.000 de lei, după zeci de ani de muncă.

Cu privire la pensia lui, fostul magistrat a declarat, în 2017, pentru reporterii click.ro: „Dacă aşa spune Casa de Pensii, înseamnă că e adevărat, dar nu ştiu dacă sunt şi alte pensii mai mari. Nu fac eu statistica pensiilor din România”, a răspuns acesta.

Gheorghe Bălăşoiu primeşte acum opensie lunarăde 66.701 lei. De fapt, pensia este de 73.890 de lei, din care 7.189 de lei sunt opriți ca impozit. El a lucrat în magistratură, apoi a fost şef al Penitenciarului Colibaşi. În 2005, înainte de a ieşi la pensie, Bălăşoiu a fost încadrat ca procuror, el stând la Curtea de Apel Piteşti doar două săptămâni.

La polul opus, cea mai mică pensie primită în România este de 78 de lei pe lună. Un fost angajat al MApN cu o vechime de 2 ani și 11 luni și un salariu de 994 de lei este nevoit să-și ducă viața de pe o zi pe alta.

Nivelul brut lunar al pensiei din sistemul public de pensii al CNPP, în martie 2020

540.568 de persoane din România aveau o pensie de cel mult 500 de lei/lunar în luna martie 2020

Pensie cuprinsă între 501 şi 600 de lei lunar – 258.863 beneficiari

Pensie între 601 şi 700 de lei – 343.116 de oameni

Pensie între 701 şi 800 de lei – 308.812 de persoane

Pensie lunară între 801 şi 900 de lei – 276.437 de beneficiari

Pensie între 901 lei şi 1.000 de lei – 267.016 persoane

Foto: Economica.net

Pensiile românilor au crescut de la 1 septembrie 2020

Guvernul Orban a anunțat că pensiile cresc cu 14% de la 1 septembrie 2020, nu cu 40% așa cum doreau social-democrații.

Recent,premierul Ludovic Orbana anunțat că bugetul nu permite dublarea alocațiilor și mărirea pensiilor cu 40%.

„Majorarea cu 40% ar fi fost foarte greu de făcut chiar în condițiile în care eram într-o situație economică favorabilă, așa cum arătau datele la începutul anului, atunci când am adoptat bugetul. Suntem într-o criză economică, suntem într-o criză care a afectat atât veniturile la bugetul de pensii, cât și veniturile bugetului de stat. Se vede limpede că majorarea cu 40% este o majorare care nu poate fi susținută financiar pentru că ea generează un pericol grav pentru echilibrul bugetar al României, riscând să afecteze capacitatea României de a face față tuturor plăților. Vom crește pensiile, procentul nu îl voi prezenta public decât atunci când vom avea finalizate toate aceste evaluări, analize”, a spus premierul la România TV.

Deficitul bugetar în contextul creșterii pensiilor

Pensiile au crescut cu 14%, însă Parlamentul a decis că procentul trebuie să fie de 40%. Este o cheltuială uriașă, pe care Guvernul spune că bugetul nu o poate suporta în această perioadă. Analiștii cred că și majorarea aplicată de la 1 septembrie este un efort financiar prea mare.

Standard & Poor’s,careva revizuicalificativul acordat Românieila începutul lunii decembrie, avertizează că, fiscal vorbind, țara noastră se întinde mai mult decât îi este plapuma.

Deficitul bugetar ar putea ajunge la peste 10% din PIB.

Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor,deficitul bugetara urcat la 5,18 la sută după primele opt luni ale anului.