PSD lasă România fără BUGET: Ce precedente există și ce prevede legea în astfel de cazuri (ANALIZĂ)

Guvernul PSD-ALDE a amânat încă o dată, luni, aprobarea proiectului legii bugetului de stat, procedura fiind reprogramată pentru ziua de vineri – în situaţia în care nu va fi amânată din nou. Tot luni, membrii coaliţiei de guvernare nu au reuşit să cadă la o înţelegere cu privire la forma pe care proiectul bugetului de stat ar trebui să o aibă, fiind programate noi negocieri pentru ziua de marţi.

Toate aceste întârzieri au loc deşi, ulterior aprobrii bugetului în Guvern, el trebuie să treacă şi prin Parlament, mai apoi (presupunând că Parlamentul îl aprobă), trebuie promulgat de Președinte și în cele din urmă, trebuie publicat în Monitorul Oficial.

Ceea ce poate însemna că România nu va avea o lege a bugetului nici în următoarele câteva săptămâni.

PSD, specialist în tergiversarea bugetului

În ultimii 19 ani au existat alte cinci situaţii în care bugetul României a fost adoptat după luna ianuarie. Şi în patru din cele cinci astfel de situaţii, România era condusă de un Guvern PSD (sau PDSR). Anii în care au avut loc întârzieri mari sunt 2017 (guvernare PSD), 2013 (guvernare PSD), 2009 (guvernare PDL), 2001 (guvernare PSD) şi 2000 (guvernare PDSR).

Istoricul publicării legilor bugetului în Monitorul Oficial și cele mai mare întârizeri din anul 2000 încoace:

• Bugetul pentru anul 2000 – Legea bugetului de stat pe anul 2000 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 5 mai 2000 (Legea nr. 76/2000)
• Bugetul pentru anul 2001 – Legea bugetului de stat pe anul 2001 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 26 aprilie 2001 (Legea nr. 216/2001)
• Bugetul pentru anul 2002 – Legea bugetului de stat pe anul 2002 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 6 decembrie 2001 (Legea nr. 743/2001)
• Bugetul pentru anul 2003 – Legea bugetului de stat pe anul 2003 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 27 noiembrie 2002 (Legea nr. 631/2002)
• Bugetul pentru anul 2004 – Legea bugetului de stat pe anul 2004 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 28 noiembrie 2003 (Legea nr. 507/2003)
• Bugetul pentru anul 2005 – Legea bugetului de stat pe anul 2005 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 29 noiembrie 2004 (Legea nr. 511/2004)
• Bugetul pentru anul 2006 – Legea bugetului de stat pe anul 2006 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 19 decembrie 2005 (Legea nr. 379/2005)
• Bugetul pentru anul 2007 – Legea bugetului de stat pe anul 2007 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 29 decembrie 2006 (Legea nr. 486/2006)
• Bugetul pentru anul 2008 – Legea bugetului de stat pe anul 2008 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 31 decembrie 2007 (Legea nr. 388/2007)
• Bugetul pentru anul 2009 – Legea bugetului de stat pe anul 2009 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 27 februarie 2009 (Legea nr. 18/2009)
• Bugetul pentru anul 2010 – Legea bugetului de stat pe anul 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 27 ianuarie 2010 (Legea nr. 11/2010)
• Bugetul pentru anul 2011 – Legea bugetului de stat pe anul 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 28 decembrie 2010 (Legea nr. 286/2010)
• Bugetul pentru anul 2012 – Legea bugetului de stat pe anul 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 22 decembrie 2011 (Legea nr. 293/2011)
• Bugetul pentru anul 2013 – Legea bugetului de stat pe anul 2013 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 22 februarie 2013 (Legea nr. 5/2013)
• Bugetul pentru anul 2014 – Legea bugetului de stat pe anul 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 19 decembrie 2013 (Legea nr. 356/2013)
• Bugetul pentru anul 2015 – Legea bugetului de stat pe anul 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 30 decembrie 2014 (Legea nr. 186/2014)
• Bugetul pentru anul 2016 – Legea bugetului de stat pe anul 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 18 decembrie 2015 (Legea nr. 339/2015)
• Bugetul pentru anul 2017 – Legea bugetului de stat pe anul 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 17 februarie 2017 (Legea nr. 6/2017)

Procedura adoptării Legii Bugetului de stat:

1. Cadru Legal: În România, procesul bugetar este reglementat prin Constituție și prin legea finanțelor publice nr. 500/2002 (art. 36-37).

2. Competenţe: Proiectul de buget este elaborat de puterea executivă (Guvernul), iar responsabilitatea pentru elaborarea proiectului de buget revine Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
În cazul adoptării, competent este Parlamentul, conform art. 17 din Legea nr. 500/2002.

3. Procedura. Conform art. 16 din Legea nr. 500/2002, bugetul se aprobă prin lege.
Bugetele se aprobă pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum şi creditele de angajament pentru acţiuni multianuale.

Dezbaterile Parlamentului pentru adoptarea bugetului se fac în baza unei expuneri de motive a Guvernului şi a prezentării raporturilor de către comisiile de specialitate.
Dezbaterea poate duce la modificarea proiectului şi a legii bugetare anuale. După adoptare, legile bugetare anuale sunt promulgate de Preşedintele României şi publicate în Monitorul Oficial.

Termen limită de adoptare a bugetului: nu există expres prevăzut de lege, Parlamentul are posibilitatea de a aproba bugetul, chiar şi în noul an bugetar.

Procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului de către Parlament. Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, Guvernul îndeplineşte sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând depăşi, de regulă, 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepţia cazurilor deosebite sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situaţia în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent. Dacă prevederea bugetară se referă la o instituţie ori acţiune nouă, care nu a fost prevăzută în bugetul pe anul anterior, atunci execuţia bugetară lunară se va limita la 1/12 din prevederile înscrise în proiectul de buget, potrivit legeaz.net.

Rectificarea bugetului. Legile de rectificare – art. 6 din Legea nr. 500/2002. Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare anuale iniţiale, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar.

Cum arată Proiectul de buget propus de Executiv

Potrivit cifrelor Guvernului, PIB-ul României va depăşi 1.022.500 milioane lei anul acesta, iar creşterea economică prevăzută este de 5,5%. Deficitul ESA este prognozat la 2,57% din PIB.

Inflaţia medie luată în calcul este mult scăzută faţă de 2018, 2,8%, iar deficitul bugetar de 2,55%. Principalele cheltuieli ale bugetului sunt, anul acesta, cele cu asistența socială şi cele cu salariile – cumulat 20% din PIB.

Investiţiile, repartizate în principal între Programul National de Dezvoltare Locală, Compania de Investiţii şi Infrastructura de Transport, ajung la 4,57% din PIB.

Potrivit datelor MFP, sume importante în plus vor primi Educaţia, Sănătatea şi Transporturile, în timp ce ministerele Energiei, Comunicaţiilor, respectiv Mediului de Afaceri vor primi mai puţini bani.

Creşteri foarte mici, câteva procente, vor fi la SRI, Ministerul Public şi Administraţia Prezidenţială.

Principalele obiective ale bugetului pe anul 2019 sunt:

1. Susținerea investițiilor publice – prin alocarea a 46,8 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,57% din PIB.

2. Principalele cheltuieli asigurate de la bugetul de stat pe anul 2019 vizează:
-Programul Național de Dezvoltare Locală : 2,5 miliarde lei;
– Programul de interes public și social derulat de Compania Națională de Investitii : 1,1 miliarde lei
– investiții ale operatorilor din industria de apărare 0,2 miliarde lei;
– investiții în infrastructura de transport : 5,6 miliarde lei, din care 4,1 miliarde de lei aferente proiectelor finanțate din fonduri europene
– investiții în domeniul apelor : 0,4 milioane lei.

3. Sanătatea – suma alocată acestui domeniu, a fost majorată cu cca. 5 miliarde faţă de 2018, ceea ce înseamnă o creștere de 12% (exclusiv subvenția de echilibrare), atât în bugetul Ministerului Sănătăţii cât şi cel al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. S-au alocat 1,18 miliarde lei pentru aparatură, investiții și echipamente în spitale, în special pentru achițizia de incubatoare și ecografe și 305,3 milioane lei din împrumutul acordat de BIRD achiziției de echipamente de screening, RMN, pentru radioterapie.

4. Educație – s-au alocat suplimentar de la bugetul de stat, comparativ cu anul 2018, cca. 9,8 miliarde lei, reprezentând o majorare de 47%, pentru acoperirea creșterilor salariale, pentru investiţii (2 miliarde lei) – pentru implementarea unor proiecte finanțate din fonduri europene în vederea modernizării procesului de predare-învăţare cu ajutorul tehnologiilor informaţiilor şi comunicării, prin dotarea şcolilor cu table interactive.

5. De asemenea, sunt alocate 1,1 miliarde lei pentru implementarea unui nou program prin care sunt asigurate de rechizite pentru copii din învătâmăntul preuniversitar.

6. În bugetul pentru anul 2019 a fost prevăzută alocarea de 2% din PIB pentru aparare, conform angajamentelor asumate față de partenerii din NATO.

7. Au fost asigurate sumele necesare pentru majorarea cu 15% a pensiilor începând cu luna septembrie 2019 – ceea ce reprezintă o suplimentare cu 6,5 miliarde lei a Bugetului asigurărilor sociale de stat.

8. În bugetul asigurărilor sociale de stat viramentele către sistemul de pensii administrate privat (Pilonul II) sunt de 8,6 miliarde de lei.

Propunerea MFP de buget pentru 2019 poate fi consultată integral AICI.

Contextul politic: Proiectul de buget e criticat de primari şi de UDMR, iar Dragnea şi Tăriceanu au luat distanţă de el

Guvernul a anunţat că va vota proiectul de buget în ședința de vineri, până atunci urmând ca proiectul să fie modificat din nou.

Forma proiectului de buget prezentată de Ministerul Finanțelor este criticată atât de primari, cât și de UDMR.

”Vor să ne dea o mare din parte din cheltuielile pe care le suporta Guvernul anul trecut şi până anul trecut. Mai mult decât atât, lăsând la o parte faptul că cele mai multe primării, cred 70-80% dintre primării, nu au cum să suporte această cheltuială, nu se respectă programul de guvernare. Își doresc să subordoneze administratia locale și vor să stăm pe la ușile miniștrilor să cerșim pentru a nu închide primăriile ceea ce consider că este profund ticălos“, declara Robert Negoiță, înainte de ședința Comitetului Executiv Național al PSD.

Primarul Sectorului 3 a mai afirmat că acesta este primul guvern care-și permite ”să taie de la administrația locală în halul acesta mai ales într-o perioadă de prosperitate”.

Kelemen Hunor, liderul UDMR, a acuzat Guvernul PSD-ALDE de iresponsabilitate pentru faptul că nu a prezentat proiectul de buget pe 2019 mai devreme.

El a mai spus că un buget viabil se va contura abia la finele lunii martie, timp în care țara va funcționa fără buget. „Este un lucru inacceptabil”, a insistat președintele UDMR.
”Consider că este o mare iresponsabilitate faptul că Guvernul nu a venit cu un plan de buget cel mai târziu în decembrie 2018, dar nici în octombrie, noiembrie, decembrie, când ar fi trebuit.

Încă nu există plan de buget elaborat, nu ştiu ce motive ar putea să fie şi între timp este un haos. De ce? Pentru că administraţiile publice nu pot să-şi facă niciun fel de plan, întreprinderile economice, întreprinzătorii, nimeni în această ţară nu poate să-şi facă planuri fără buget.

Dacă în Parlament va fi bugetul numai în februarie, atunci un buget viabil se va contura de-abia pe la finele lunii martie, începutul lui aprilie. Acesta va fi intervalul în care ţara va lucra, va funcţiona fără buget. Nu este bine, este rău, este inacceptabil”, a declarat Kelemen Hunor, citat de Agerpres.

Chiar şi președintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, s-a delimitat de proiectul propus de MFP. Dragnea a susţinut duminică seară că trebuie luați bani de la serviciile de informații și dați mai mulți bani la sănătate.

„Vreau ca o sumă rezonabilă, dar importantă, din bugetul unor servicii secrete să fie mutată la Sănătate pentru niște programe care sunt vitale pentru România, în special pentru copiii, pentru milioanele de copii din România. Un program de alocare gratuită de vitamina D, care este o vitamină extrem de importantă pentru om, poate fi considerat tot program de sigurnță națională. Avizul de la CSAT nu s-a dat decât pe anumite sume. Eu i-am rugat să studieze posibilitatea ca în Guvern să poată modifica aceste sume, dacă nu, va fi amendament în Parlament. Asta este explicaţia”, a spus Liviu Dragnea.

Călin Popescu-Tăriceanu, președintele ALDE şi al Senatului, s-a distanțat şi el de proiectul de buget anunţat.

„Sunt 15 ani de când bugetele serviciilor cresc, cresc, cresc și ne întrebăm dacă aceste creșteri sunt justificate și trebuie să primim niște justificări. Nu se poate folosi aici elementul secretului de serviciu, pentru că sunt comisii de specialitate. Dacă aceste creșteri sunt justificate ele trebuie acordate, dar dacă e vorba de o creștere ca să meargă pe activități care nu sunt necesare, poate putem să avem grijă ca banii să se cheltuie cu mai chibzuință”, a spus Tăriceanu.

„Nu ştiu să vă spun, pentru asta discutaţi cu ministrul de Finanţe şi eu cred că vă poate da mai multe detalii”, a spus luni Tăriceanu, întrebat dacă mai e nevoie de ajustări la proiectul de buget.

Întrebat când va fi aprobat proiectul de buget pe 2019 în Guvern, Tăriceanu a răspuns iritat: „Eu nu fac parte din Guvern. Vă rog ca această întrebare să o adresaţi Executivului”.

Citeşte şiTensiuni puternice în coaliţie pe buget: ALDE a părăsit şedinţă din biroul lui Dragnea după ce nu au reşit să cadă la o înţelegere cu PSD.