O autostradă suspendată, o eurogară, un centru istoric cu o nouă înfăţişare, camere urbane, dar şi mult mai multe parcări decât în prezent. Aşa ar trebui să arate noua Capitală a României în aproximativ 25 de ani, conform planurilor de modernizare ale Primăriei generale.
Proiectele care vor schimba faţa Capitalei există deocamdată doar pe hârtie şi ar trebui puse în practică cel târziu în 2035.
Primăria Capitalei a finalizat studiile necesare pentru avizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană. Aspectele concrete, precum bugetele sau termenele de finalizare pentru fiecare proiect de dezvoltare în parte nu s-au stabilit încă.
Lucrurile stau diferit doar în cazul autostrăzii suspendate. Aceasta se află în faza de aprobare a planului urbanistic zonal de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi beneficiază de estimări de costuri şi începere a lucrărilor. Proiectul de 1,3 miliarde de euro, promis de primarul Sorin Oprescu încă din campania electorală, ar putea demara în primăvara anului viitor. Vor fi demarate lucrările la tronsoanele 2-4, cuprinse între intrarea A3 în Bucureşti şi tunelul care va trece pe sub Herăstrău.
Restul proiectelor se vor dezvolta treptat, în funcţie de importanţa lor pentru locuitorii Bucureştiului.
Unul dintre obiectivele planului de dezvoltare a Capitalei este refacerea legăturii dintre nord şi sud, prin amenajarea unor trasee care să lege Piaţa Romană de Rahova. Legătura se va face prin intermediul Podului Calicilor şi Podului Izvor.
În plus, Muzeul Naţional de Artă Contemporană va fi legat de Parcul Izvor şi de zona Uranus prin traseul cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti.
Planurile primăriei vizează şi reconfigurarea Cheiului Dâmboviţei între Piaţa Uniri şi Izvor, pentru a deveni loc de promenadă, alături de spaţiile publice, cum este zona Fântânilor de pe bulevardul Unirii, care vor deveni locuri destinate relaxării.
Şi centrul istoric va avea o nouă înfăţişare, cu spaţii pentru industria creativă sau pentru meşteşuguri tradiţionale.