BNR avertizează în minuta ședinței de politică monetară că creşterea economică este aşteptată să decelereze vizibil mai pronunţat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scăderii cererii externe şi al conduitei politicii monetare.
“Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o decelerare semnificativă a creșterii economiei în a doua parte a anului curent, inclusiv comparativ cu previziunile precedente, implicând o restrângere mult mai alertă a excedentului de cerere agregată în acest interval, precum și o dinamică anuală mai modestă a PIB decât cea anticipată anterior.
S-a sesizat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, principala contribuție la creșterea economică a fost adusă și în trimestrul III de formarea brută de capital fix, iar din partea exportului net este posibil un nou impact expansionist, chiar în creștere, dată fiind continuarea majorării în iulie-august a ecartului pozitiv dintre dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și cea a importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial și-a reaccentuat contracția în termeni anuali, iar cel de cont curent și-a atenuat-o doar ușor, în condițiile în care deteriorarea soldului balanței veniturilor primare a fost parțial compensată ca efect de mărirea excedentului veniturilor secundare în primele două luni ale trimestrului III”, precizează BNR.
În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au remarcat convergența semnalelor transmise de cele mai recente date și sondaje de specialitate, arătând că efectivul salariaților din economie și-a încetinit considerabil creșterea lunară în iulie-august, îndeosebi pe seama angajărilor din sectorului privat, iar rata șomajului BIM s-a diminuat doar marginal pe ansamblul trimestrului III, la 5,4 la sută.
Totodată, în luna octombrie, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat ușor scăderea față de media trimestrului precedent, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ, corectându-și în mare măsură creșterea din trimestrul III, pe seama evoluțiilor din industrie și servicii.
S-a observat, de asemenea, că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal a continuat să-și tempereze ascensiunea în primele două luni din trimestrul III, pe fondul accentuării descreșterii celei din sectorul privat, iar creșterea anuală a costului unitar cu forța de muncă din industrie și-a prelungit tendința de decelerare amorsată în luna mai. Ea rămâne totuși deosebit de alertă și pre ocupantă din perspectiva evoluției inflației, au convenit membrii Consiliului.
În același timp, au fost evidențiate efectele potențial exercitate asupra evoluției viitoare a costurilor salariale din sectorul privat de majorările succesive ale salarizării minime și de eliminarea unor facilități fiscale, precum și de eventuale măriri suplimentare acordate în sectorul public, dar și de persistența decalajului dintre cererea și oferta de forță de muncă, cel puțin pe anumite segmente, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii.
S-a apreciat că în contrapondere vor acționa însă costurile ridicate ale firmelor și condițiile financiare înăsprite, precum și trendul descendent al ratei inflației și slăbirea cererii interne. Totodată, este posibilă absorbirea mai evidentă în marjele de profit a eventualelor creșteri suplimentare de costuri salariale, în contextul comportamentului mai precaut al consumatorilor, au susținut mai mulți membri ai Consiliului. Relevante pentru evoluția în perspectivă a condițiilor de pe piața muncii au fost considerate și implicațiile măsurilor fiscale implementate în scopul continuării consolidării bugetare, dar și recursul în creștere la angajați extracomunitari, precum și tendința unor firme de a-și spori investițiile în echipamente pentru a suplini forța de muncă deficitară.
În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au făcut referiri la evoluția principalelor cotații ale pieței monetare interbancare, care au înregistrat mici scăderi spre finele lunii octombrie, după relativa stabilitate din lunile precedente. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat corecția descendentă în perioada recentă – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, pe fondul reducerii probabilității atașate de investitori unei eventuale majorări suplimentare a ratei dobânzii de către Fed și în condițiile calmării temerilor generate pe piața financiară internațională de escaladarea tensiunilor geopolitice în prima parte a lunii octombrie.
În această conjunctură, dar și ca urmare a atractivității relative încă ridicate a plasamentelor în monedă națională, cursul de schimb leu/euro s-a cvasi-stabilizat pe palierul mai înalt atins la mijlocul lunii septembrie. Totodată, moneda națională și-a stopat tendința de depreciere față de dolarul SUA din lunile precedente, în condițiile întreruperii trendului de întărire a acestuia pe piețele financiare internaționale.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro ar putea însă să se reamplifice, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului, evocând atât dimensiunea încă considerabilă a dezechilibrului extern și incertitudinile mari asociate procesului de consolidare fiscală, cât și diferențialul diminuat al ratei dobânzii interne față de țări dezvoltate și perspectiva conduitei politicii monetare a Fed și BCE, precum și actualele tensiuni geopolitice.
În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a scăzut în septembrie la 4,5 la sută, de la 5,5 la sută în august, ca urmare a accentuării descreșterii dinamicii componentei în valută, ce a fost doar în mică măsură contrabalansată ca impact de reaccelerarea ușoară a creșterii creditului în lei. Ponderea componentei în monedă națională în creditul acordat sectorului privat și-a stopat totuși ascensiunea în septembrie, la 68,1 la sută, pe fondul efectului statistic al evoluției cursului de schimb leu/euro.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației de-a lungul următorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar ușor mai joasă pe parcursul trimestrelor ulterioare. Potrivit acesteia, rata anuală a inflației se va reduce la 7,5 la sută în decembrie 2023, similar prognozei anterioare, însă se va mări în debutul anului viitor și va descrește apoi gradual până la 4,8 la sută în decembrie 2024, față de 4,4 la sută în proiecția precedentă, pentru ca în 2025 să-și accelereze scăderea, coborând la finele orizontului prognozei, respectiv în septembrie, la nivelul de 3,3 la sută, aflat în jumătatea superioară a intervalului țintei.
Responsabil de creșterea ratei anuale a inflației în debutul anului viitor este impactul anticipat a fi exercitat de majorarea și introducerea unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare. Totodată, acțiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei este așteptată să redevină ulterior dezinflaționistă, în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, au evidențiat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
S-a convenit, însă, că balanța riscurilor la adresa evoluției anticipate a inflației induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, atât pe termen scurt, cât și pe orizontul mai îndepărtat de timp, date fiind efectele potențial generate de modificările de impozite directe și de eliminarea unor facilități fiscale, precum și posibile majorări suplimentare de taxe reclamate în perspectivă de procesul de consolidare bugetară. Au fost evocate, de asemenea, incertitudinile asociate evoluției viitoare a cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
În schimb, din partea factorilor fundamentali sunt de așteptat presiuni inflaționiste ceva mai intense în semestrul II 2023 decât în prognoza precedentă, care se atenuează vizibil mai rapid ulterior și se epuizează spre finele orizontului prognozei, au concluzionat membrii Consiliului, remarcând perspectiva descreșterii relativ abrupte a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul III 2023, implicând intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor – cu câteva trimestre mai devreme decât se anticipa anterior. De asemenea, dinamica costului unitar cu forța de muncă își va stopa probabil creșterea la sfârșitul anului curent și va intra apoi pe o traiectorie descrescătoare, ceva mai ridicată totuși comparativ cu proiecția precedentă, au arătat unii membri ai Consiliului.
Totodată, inflația de bază va continua să resimtă influențele dezinflaționiste semnificative, dar în atenuare sau temporare, venite din efecte de bază și din ajustări descendente ale cotațiilor unor mărfuri, precum și din ameliorarea lanțurilor globale de producție/aprovizionare, ca și din prelungirea cu trei luni și din extinderea sferei de cuprindere a plafonării adaosului comercial la produse alimentare de bază. Influențe tot mai intense sunt așteptate în schimb din descreșterea treptată a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt și din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, în timp ce în sensul frânării descreșterii dinamicii inflației de bază vor acționa probabil modificările de impozite și taxe, precum și majorarea nivelului salarizării minime, de natură să afecteze costurile firmelor, au subliniat membrii Consiliului.