BNR a menținut dobânda cheie la 2,5%

Banca Națională a României (BNR) a confirmat, marți, așteptările pieței și a menținut dobânda cheie la 2,5%, într-o primă ședință pe probleme de politică monetar din acest an a Consiliului de administrație, relatează hotnews.ro.

Decizia va fi urmată de un briefing de presă susținut de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, după cum se obișnuiește în general.

Publicația citată a vorbit cu o serie de analiști economici, care au anticipat decizia BNR, deși contextul în care s-a luat aceasta este unul extrem de complicat: Ordonanța 114, cea care leagă taxa pe lăcomie de ROBOR, pachetul de legi al lui Daniel Zamfir (ALDE), dar și normele BNR privind limitarea îndatorării, toate acestea vor presa asupra creditării și sistemului financiar, dar ar putea menține inflația și ROBOR la cote scăzute.

În aceeași zi, scrie aceeași sursă, Consiliul de Administrație al BNR a mai decis:
1. Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;

2. Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

BNR operează în condiții foarte grele, dat fiindcă puține sunt certitudinile cu care trebuie să jongleze, fiind nevoiți astfel să lucreze mai degrabă cu prezumții: deficitul fiscal pentru 2018 se aude că ar fi în jurul a 4%, nu e clar cum se va calcula taxa pe lăcomie (treimestrial sau anual), nu cunosc care sunt intențiile pentru 2019 ale acestui Guvern extrem de imprevizibil.

„Sunt necesare clarificări din partea Băncii Națională a României, care prin stabilirea ratei dobânzii de politică monetară și prin operațiunile sale de piață exercită un impact major asupra ratelor ROBOR. Având în vedere legătura dintre ROBOR și impozitul bancar, banca centrală va acționa ca agent fiscal al statului sau va fi ghidată exclusiv din considerente de politică monetară atunci când va stabili dobânda cheie și va decide în privința operațiunilor sale de piață? De asemenea, ce va face BNR atunci când va apărea un conflict între obiectivele politicii monetare și stabilitatea financiară, cum ar fi situația în care creșterea presiunilor inflaționiste va necesita o rată a dobânzii mai mare, dar o rată mai mare va duce la o rată de impozitare mult mai mare pentru bănci , care le va afecta solvabilitatea și rezistența în fața șocurilor?”, a spus Horia Braun, economistul-șef al BCR, într-un raport către investitori, potrivit hotnews.ro.

Totuși, raportul arată că mai există și alte incertitudini majore, pe lângă cele legate de taxe, deficite și ROBOR: plafonarea prețurilor la energie și atitudinea autorităților române vizavi de investiții.

„În plus, dacă banca centrală va aplica o politică care să mențină leul stabil, rezervele internaționale ale țării ar putea intra pe o pantă descrescătoare care, combinată cu celelalte elemente ale economiei, ar putea aprinde beculețele agențiilor de rating. Iar dacă aceste agenții ar plasa România în categoria țărilor cu rating speculativ, spirala negativă a consecințelor economice va deveni foarte dificil de inversat”, mai spune Raportul BCR, potrivit aceleiași surse.