Impozitarea suplimentară a profiturilor băncilor devine un scenariu tot mai aproape de realitate și în România. Totuși, analiștii financiari spun că băncile nu vor migra, în special dacă acest tip de taxă devine o practică comună în majoritatea țărilor europene.
Italia, Cehia și Ungaria au adoptat deja taxe excepționale pentru bănci, cu scopul de a reglementa profiturile considerate excesive și de a finanța diverse programe.
Italia a impus o taxă inițială de 40% din diferența dintre veniturile din dobânzi ale creditelor și dobânzile depozitelor, dar ulterior s-a stabilizat la un maxim de 0,1% din activele ponderate la risc ale băncilor.
Cehia a aprobat o taxă excepțională de 60% pentru firmele din sectorul energetic și bănci pentru a finanța sprijinul în fața creșterii prețurilor la electricitate și gaze.
Ungaria a introdus modificări la taxele impuse sectoarelor cheie ale economiei, oferind băncilor reduceri de taxe dacă investesc în obligațiuni guvernamentale ungare.
Lituania a impus o taxă de 60% asupra veniturilor nete din dobânzi ale băncilor, în urma creșterii ratelor dobânzilor BCE.
Spania vrea să colecteze 3 miliarde de euro până în 2024 dintr-o taxă excepțională de 4,8% asupra veniturilor nete din dobânzi și comisioane pentru bănci.
Suedia a introdus o „taxă de risc” pentru instituțiile cu datorii legate de operațiunile suedeze pentru a susține finanțele publice și pentru a face față posibilelor crize financiare.
Franța nu a propus o taxă excepțională pentru bănci, dar încurajează companiile cu profituri mari să împartă mai mult din câștiguri cu angajații.
Germania nu a discutat despre o taxă excepțională pentru bănci, în ciuda creșterii semnificative a veniturilor nete din dobânzi.
Regatul Unit a impus o taxă bancară ca răspuns la criza financiară, aplicată activelor băncilor britanice și operațiunilor britanice ale băncilor străine din 2011.