Bancherii, „profund îngrijoraţi” după ce Senatul a adoptat proiectul lui Zamfir privind plafonarea dobânzilor la credite

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), cele două organizaţii reprezentative ale comunității bancare românești, solicită Parlamentului asigurarea unui dialog real şi constructiv în dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit.

„Reprezentanţii sectorului bancar solicită extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse iniţial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate. Comunitatea bancară este profund îngrijorată de consecinţele preponderent negative, atât asupra consumatorilor cât şi asupra economiei, ce ar fi generate de potenţiala intrare în vigoare a celor trei iniţiative legislative care se află în diferite stadii de dezbatere atât în Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cât şi în Camera Deputaţilor (plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate)”, se arată într-un comunicat de presă comun al celor două asociaţii.

Potrivit ARB şi CPBR, comunitatea bancară este profund îngrijorată de consecințele preponderent negative, atât asupra consumatorilor cât și asupra economiei, ce ar fi generate de potențiala intrare în vigoare a celor trei inițiative legislative care se află în diferite stadii de dezbatere atât în Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cât și în Camera Deputaților (plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate).

Posibilul impact al acestor propuneri legislative este relevat şi de studiul de impact prezentat public luni de către KPMG Advisory, realizat la solicitarea ARB şi CPBR.
Studiul KPMG relevă faptul că, atât impactul individual, cât şi cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o încetinire a creşterii economice, o scădere a consumului şi investiţiilor şi la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct şi imediat.

Coform reprezentanţilor bancherilor, propunerile legislative au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual şi agregat.

(Foto: Studiul de impact KPMG realizat la solicitarea ARB şi CPBR)

Principalele efecte cuprinse în studiul de impact solictat de bancheri sunt reprezentate de: – înăsprirea condiţiilor de creditare/ reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziţii de locuinţe, bunuri de folosinţă îndelungată şi bunuri de larg consum) şi a avuţiei nete a populaţiei;
– reducerea creditării pentru achiziţia de locuinţe care poate creşte presiunea asupra pieţei imobiliare;
– adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale; alterarea comportamentului la plată al consumatorilor;
– reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor;
– limitarea capacităţii instituţiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanţă în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariţia litigiilor de obţinere a titlului executoriu care vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar;
– creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creşterea riscului de ţară;
reducerea profitabilităţii şi a fondurilor disponibile pentru creditare;
– lipsa predictibilităţii legislative care poate avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi a investiţiilor.

„În cazul propunerilor legislative privind plafonarea dobânzilor şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, studiul KPMG arată că o potenţială reducere a creditării populaţiei cu 5% ca urmare a diminuării capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa sectorul privat este estimată să conducă la reducerea consumului cu 1,39%, a investiţiilor cu 0,17% şi a PIB cu 1,80%. În cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate, având în vedere potenţialul de diminuare a capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa economia reală, o potenţială reducere a creditării populaţiei şi a agenţilor economici cu 5%, conform estimărilor, poate să conducă la reducerea consumului cu 2,19%, a investiţiilor cu 0,27% şi a PIB cu 2,84%”, mai spun bancherii.

(Foto: Studiul de impact KPMG realizat la solicitarea ARB şi CPBR)

În schimb, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera, potrivit comunicatului, capital suplimentar de 6,3 miliarde lei pentru instituţiile de credit, care ar putea susţine un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei.

Informaţiile care au stat la baza întocmirii acestui studiu sunt limitate la informaţii disponibile în mod public din surse oficiale.

„Comunitatea bancară îşi manifestă întreaga disponibilitate de a participa la dezbateri constructive în cadrul comisiilor parlamentare ce urmează a aviza proiectele de lege menţionate mai sus, pentru a putea prezenta într-o manieră realistă, responsabilă şi detaliată potenţialele efecte ale acestora asupra economiei României şi a cetăţenilor săi pe termen mediu şi lung”, conchid ARB şi CPBR.

Senatul a adoptat, pe 26 februarie, cu amendamente, propunerea legislativă de modificare a Ordonanţei Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, stabilind ca dobânda pentru creditele ipotecare să nu depăşească de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR.

Tot atunci, a fost adoptată şi propunerea legislativă pentru modificarea OUG nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care prevede că cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent.

Ambele propuneri legislative aparţin senatorului Daniel Zamfir.

Senatul este primă Cameră sesizată cu acest proiecte, Camera Deputaţilor fiind for decizional.