Banca Națională a României a redus dobânda cheie la 1,75% pe an: ‘Economia globală, puternic afectată de impactul major al pandemiei de coronavirus’

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa de vineri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie. Totodată s-a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 % pe an, de la 1,50 % pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,25 % pe an de la 2,50 % pe an.Economia globală esteputernic afectată de impactul major al pandemiei de coronavirus, spun specialiștii de la BNR.

Alte decizii luate de economiștii BNR

Pe lângă reducerea dobânzii cheie la 1,75$, specialiștii de la Banca Națională au hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25% pe an, de la 2,50% pe an, şi păstrarea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Banca Naţională precizează, totodată, că va continua efectuarea de operaţiuni repo şi cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința din cauza efectelor crizei generate de Covid-19

“Economia globală și perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major și de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorități în scopul limitării extinderii ei. În vederea amortizării lor, numeroase bănci centrale din economiile avansate și cele emergente, incluzând BCE și băncile centrale din regiune, au luat măsuri de relaxare a conduitei politicii monetare și de ameliorare a condițiilor financiare, ce au inclus reduceri ale ratelor dobânzilor de politică monetară, cumpărări de active financiare și furnizare de lichiditate prin operațiuni reversibile, chiar și pe termen lung”, transmite BNR într-un comunicat de presă.

La rândul său, Banca Națională a României a reacționat prompt în acest context, Consiliul de administrație al BNR adoptând în ședința de urgență convocată în data de 20 martie un pachet de măsuri menit să atenueze impactul economic al pandemiei, dar și să consolideze lichiditatea din sistemul bancar, în vederea funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare, precum și a finanțării în bune condiții a economiei reale și a sectorului bugetar.

Acesta a inclus tăierea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, de la 2,5% la 2% în data de 20 martie.

Tot atunci s-a mai decis și îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 2,50 la sută, de la 3,50 la sută. Pe acest fond, este de așteptat ca principalele cotații ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă.

„Potrivit datelor preliminare, creșterea economică a decelerat vizibil în trimestrul I 2020 – la 2,7 la sută, de la 4,3 la sută în trimestrul anterior –, chiar dacă în primele două luni ale anului a rămas deosebit de robustă. În același timp, deficitul balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea, pe fondul unui declin mai ridicat al exporturilor comparativ cu cel al importurilor de bunuri și servicii. Drept consecință, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, în pofida îmbunătățirii balanțelor veniturilor primare și secundare”, mai transmite BNR.

Activitatea de creditare a rămas relativ intensă în martie, pentru ca în aprilie să resimtă efectele crizei pandemice. Astfel, stocul de credite acordat sectorului privat s-a contractat ușor, dinamica lui anuală scăzând la 5,7 la sută, de la 6,9 la sută în luna anterioară. Ponderea în total credit a componentei în lei s-a redus ușor, la 67,1 la sută de la 67,6 la sută în decembrie 2019.

‘Incertitudinile asociate perspectivei inflației sunt neobișnuit de înalte, date fiind natura fără precedent a unui asemenea șoc economic pe plan național și la nivel global, implicând închideri bruște ale activității unor companii și sectoare de activitate, dar și modificări ale comportamentului de consum. Surse majore de incertitudine sunt și viteza de redresare a economiei ulterior eliminării graduale a măsurilor restrictive și eficacitatea acțiunilor și programelor de sprijinire a companiilor și populației. Pe plan intern, incertitudini semnificative sunt asociate conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, dar și funcționării mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul proiectelor legislative care vizează sistemul bancar. Incertitudini și riscuri sporite decurg de asemenea din contracția economiei zonei euro și a celei globale, precum și din evoluțiile de pe piețele financiare internaționale, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus”, conchid economiștii de la Banca Centrală.