Bănca Mondială, temeri asupra riscului de recesiune

Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, aflat miercuri la Universitatea Stanford, a declarat că ar putea dura ani până când producția globală de energie se va diversifica și nu va mai fi legată de Rusia.

Îngrijorările referitoare la situația țărilor sărace sunt majore în raportul Băncii Mondiale: „Lumea în curs de dezvoltare se confruntă cu o perspectivă extrem de dificilă pe termen scurt, conturată de creșterea bruscă a prețurilor la îngrășăminte alimentare și energie, de creșterea ratelor dobânzilor și a marjelor de credit, de deprecierea monedei și de ieșirile de capital”, a spus Malpass.

Oficialul a avertizat astfel că prelungirea acestui proces crește riscul de stagflație și recesiune în Europa în contextul în care economia Chinei încetinește iar cea americană s-a contractat în primele șase luni ale anului, relatează Reuters.

Externe - 20 nov, 09:27

Rusia și China și-au reafirmat alianța solidă în cadrul summitului G20

Consecințe grave pentru țările în curs de dezvoltare

Malpass a precizat că un raport al Băncii Mondiale, “Poverty and Shared Prosperity”, indică faptul că deceniile de progres în reducerea sărăciei au încetinit până în 2015 iar pandemia COVID-19 a aruncat alte 70 milioane de oameni în sărăcie extremă.

Raportul citat va fi publicat săptămâna viitoare.

Datele indică și o scădere de 4% a venitului mediu global, prima scădere de când banca a început să măsoare acest indicator în 1990:

„Un pericol urgent pentru lumea în curs de dezvoltare este ca încetinirea bruscă a creșterii globale să se adâncească într-o recesiune globală”, a afirmat specialistul.

Va mai rămâne ceva, în criză, din capitalul statelor dezvoltate pentru cele sărace?

Malpass s-a arătat reținut asupra resurselor suficiente de capital pentru nevoile economiilor avansate – care au adoptat politici fiscale ce favorizează niveluri de îndatorare mai ridicate – sau ce va mai rămâne din acestea pentru nevoile țărilor subdezvoltate.

Malpass a îndemnat guvernele la găsirea unor soluții de reducere a inflației dincolo de creșterile puternic sincronizate ale ratelor dobânzilor aflate în curs de desfășurare, inclusiv prin creșterea eficienței fiscale pentru a direcționa mai mult cheltuielile către păturile sărace și vulnerabile, ajustări care ar îmbunătăți alocarea capitalului global spre o creștere venitului mediu.