Potrivit unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), populația tânără este de două ori mai afectată decât vârstnicii de recesiunile grav. Astfel, guvernele ar trebui să se împrumute atât cât au nevoie pentru a salva locurile de muncă ale tinerilor, notează Bloomberg.
Conform studiului, tinerii sunt mai dependenți de muncă, pentru a câştiga un venit pe baza căruia să se împrumute. În schimb, generaţiile mai vârstnice sunt mai puţin dependente pentru că deţin, probabil, active financiare. În consecință, chiar dacă o recesiune poate diminua preţul activelor, cel mai mare impact se resimte în pierderea locurilor de muncă pentru cei tineri, declară Alessandro Ferrari, realizatprul studiului.
Mai mult, experienţa dobândită cu ocazia crizei îi face pe tineri să evite să îşi asume riscuri, ceea ce pe termen lung le reduce randamentele pentru economiile lor viitoare. Deşi majoritatea guvernelor au injectat sprijin fiscal pentru a proteja locurile de muncă pentru moment, există anumite dubii legate de cât de mult ar trebui să continue acest sprijin şi dacă ar trebui majorate taxele pentru a reduce o povară a datoriei fără precedent.
Una dintre concluziile studiului este aceea că guvernele ar trebui să majoreze împrumuturile acum, pentru menţinerea tinerilor în câmpul muncii, mișcare făcută în avantajul economiei.
Zona euro, zona care împarte moneda unică, și-a văzut economia diminuată cu 11,8% în al doilea trimestru al anului 2020, afectată de măsuri stricte de blocare utilizate pentru a controla răspândirea virusului, iar o nouă recesiune ar putea deveni realitate, spun economiștii.
Multe guverne anunță noi restricții de blocare sau o încetinire a redeschiderii, deoarece se confruntă cu o creștere semnificativă a cazurilor.
Îngrijorările cu privire la șocul economic al restricțiilor suplimentare au trezit îngrijorări pe bursele europene. „Pandemia prezintă un risc esențial pentru apelul nostru la o redresare după blocarea activității economice din martie / aprilie”, a declarat Holger Schmieding, economist-șef la Berenberg.
Cathal Kennedy, economistul european al RBC, a declarat că noile măsuri „vor afecta din nou în primul rând sectorul serviciilor” și că vor duce la o activitate comercială mai lentă în următoarele luni.
Cu toate acestea, șeful statului român a anunțat o creștere de 5% față de trimestrul precedent al acestui an.
„Referitor la situația economică – avem date noi despre trimestrul III și, chiar dacă suntem, evident, într-o criză economică și economia a performat mai puțin bine decât în perioada de comparație a anilor anteriori, totuși avem și o veste bună. Comparația cu trimestrul II al acestui an ne arată că economia își revine. Avem, față de trimestrul trecut, o creștere notabilă, în jur de 5%, ceea ce ne arată că măsurile luate în plan economic au fost corecte, au fost măsurile juste și, foarte important, evităm ceea ce se numește o recesiune tehnică.
Pentru a veni cu noi măsuri, pentru a da un impuls hotărât economiei, pentru a intra într-o fază de redresare solidă, este nevoie de bani. Acești bani îi vom primi din fonduri europene”, afirma Klaus Iohannis la mijlocul lunii decembrie, făcând referire la Planul Național de Redresare și Reziliență, ce constă în 30 de miliarde de euro din fonduri europene