Preţul gazelor plafonat de Guvernul Dăncilă prin OUG 114 a ajuns să fie mai mare decât cel din pieţele liberalizate. Cauzele invocate de experții din domeniu (FOTO)

EXCLUSIV ONLINE // Deşi înainte de decembrie 2018 preţurile la gaze din România erau mult mai mici decât în alte pieţedin Europa, după adoptarea OUG 114/2018, preţurile au crescut vertiginos, astfel că acum până şi preţul plafonat de guvern este mai mare decât în alte ţări europene, se arată în datele analizate de „ICIS: Petrochemicals, Energy, and Fertilizers Market Information” (ICIS) Londra, și prezentate în timpul unei conferinţe desfăşurate vineri, la Hotelul Marriot din Bucureşti.

Asta deşi, în decembrie 2018, Liviu Dragnea justificase plafonarea preţului, precizând: „Ca să nu punem economia în genunchi. Să nu mai aibă producătorul un profit de peste 100%”. Iar Darius Vâlcov declara că „prețul gazelor a crescut nejustificatde mult”.

Analiştii ICIS Londra au comparat preţurile din România cu cele din Olanda şi din Austria, acestea două din urmă fiind două hub-uri foarte importante de gaze din Uniunea Europeană.

Auto - 21 nov, 07:55

Concedieri în masă în cadrul unei companii auto cunoscute. 4.000 de angajați din Europa își vor pierde locul de muncă

„În decembrie 2018, piaţa de gaze din România era mult mai ieftină decât pieţele din Europa. După momentul decembrie 2018 vedem cum au început să crească preţurile în România, iar celelalte din Europa au scăzut vertiginos. Astfel că în această vară, premiumul României faţă de hub-urile europene era în jur de 9 euro / MwH”, a declarat Aura Sădăbuș, expert în preţuri gaze în cadrul ICIS Londra.

„Chiar şi un preţ reglementat, un preţ populist, care se voia foarte ieftin este mai mare decât preţul hub-urilor din pieţele descentralizate din Europa”, a adăugat ea.

Foto: Evoluţia preţului la gaze în România comparativ cu Olanda şi Austria. Linia încercuită este preţul plafonat de Guvernul Dăncilă, prin OUG 114/2018 „a lăcomiei”, iar linia albastră este prețul gazului înainte de OUG 114. Celelalte două linii (adică cele de sub linia încercuită) sunt prețurile la gaze din Austria și Olanda

Care au fost, în viziunea ICIS Londra, cauzele din spatele acestei evoluţii

• Cauza nr. 1: Efectele Ordonanţei 114/2018 „a lăcomiei”

„Cam nimeni nu este fericit de aceasta legislaţie. (…) Lipsa de predictibilitate legislativă îi afectează pe toţi: de la producători, investitori, furnizori, distrubitori, consumatori. (…) Instabilitatea regulilor jocului este dăunătoare mediului economic. Cu toţii ne dorim un sector energetic şi un sector al gazelor naturale competitiv, care să asigure o creştere economică frumoasă a ţării”, a declarat Anca Dragu, Director General Adjunct E.ON România.

• Cauza nr. 2: Creşterea importurilor de gaze lichefiate (LNG) în Europa, în timp ce România a avut o piaţă reglementată de stat

„Pieţele de gaz lichefat au început să erodeze partea rusească a gazelor şi bineînţeles să capteze o bună parte din pieţele europene. (…) Tendinţa preţurilor va fi, în continuare, de scădere în toată Europa. Şi datorită interconectivitiatii excepţionale din Vestul Europei către Centrul Europei, aceste gaze (lichefiate – n.r.) vor pătrunde până în inima Europei”, a mai precizat Aura Sădăbuș.

Foto: Nava de transport a gazului lichefiat (sursa foto: hepta.ro)

Ce proiecte de gaze lichefiate vor fi încheiată în iarna 2019-2020 şi care pot servi pe post de surse de import pentru România

• Petronas FLNG 2 – construit de Malaezia cu o capacitate de 2 tone de gaze lichefiate pe an
• Freeport LNG 2 – construit de Statele Unite cu o capacitate de 5,1 tone de gaze lichefiate pe an
• Freeport LNG 3 – construit de Statele Unite cu o capacitate tot de 5,1 tone de gaze lichefiate pe an
• Cameron LNG 2 – construit de Statele Unite cu o capacitate de 4,9 tone de gaze lichefiate pe an
• Cameron LNG 3 – construit de Statele Unite cu o capacitate tot de 4,9 tone de gaze lichefiate pe an
• Elba 1, 2, 3, 4, 5, 6 – construite de Statele Unite cu o capacitate de 1,6 tone de gaze lichefiate pe an
• Elba 7, 8, 9, 10 – construite de Statele Unite cu o capacitate de 1,1 tone de gaze lichefiate pe an
• Yamal LNG – construit de Federaţia Rusă cu o capacitate de 10,9 tone de gaze lichefiate pe an

Pe lângă acestea, în construcţie se mai afla încă un terminal de regazificare a gazului lichefiat în Grecia. Această tară are deja un astfel de terminal, care poate servi drept sursă de import pentru România.