OMV Petrom ar putea fi sancţionată de Statele Unite din cauza participării la gazoductul ruso-german, Nord Stream 2
Comisiile pentru apărare din Congresul american au ajuns la un acord de principiu asupra unei legi care include măsuri de sancționare a companiilor care ajută Gazprom să construiască gazoduct gazoductul Nord Stream 2 către Germania, transmite The Financial Times.
Printre companiile implicate în acel proces numărându-se şi OMV (OMV Petrom fiind o filială a companiei-mamă).
Legea, denumită „Actul de Autorizare a Apărării Naționale (Naţional Defense Authorization Act)” ar putea intra în vigoare în anul 2020.
OMV ia parte la construirea gazoductului Nord Stream 2 alături de companiile Shell, Engie, Uniper, Wintershall şi bineînţeles Gazprom.
Decizia comisiilor pentru apărare din Congresul american a venit după mai multe avertismente ale preşedintelui american Donald Trump, cu privire la gazoductul Nord Stream II, emise Uniunii Europene (şi mai ales Germaniei).
În luna iulie, preşedintele american a caracterizat gazoductul drept „un lucru oribil”, adăugând că: „Cum poţi să militezi pentru pace şi să încerci să o impui de pe o poziţie de forţa când cineva are acest gen de putere asupra ţării tale?. Cred că este foarte nociva pentru Germania, foarte nociva pentru populaţia germană”.
Din ce motive sunt criticate gazoductele Nord Stream I şi Nord Stream II
Aceste gazoducte au două obiective majore: ocolirea Ucrainei şi perpetuarea dependenței Uniunii Europene de gazul rusesc.
În privinţa Ucrainei lucrurile sunt destul de clare: Federaţia Rusă vrea să aibă posibilitatea de a opri oricând tranzitul gazului sau prin teritoriul ucrainean. Este un lucru pe care Moscova l-a mai făcut în trecut, de mai multe ori, ca o modalitate de a obţine concesii de la Kiev. Însă de fiecare dată când această decizie a fost luată, i-au fost afectate în mod negativ veniturile şi relaţiile diplomatico-economice cu Uniunea Europeană.
Al doilea obiectiv major al „Nord Stream I” şi „Nord Stream ÎI” este adâncirea dependenței Uniunii Europene de gazul rusesc. De exemplu, odată intrat în funcţiune gazoductul Nord Stream II, Germania riscă să devină aproape 100% dependentă de Federaţia Rusă, importurile ei de gaze putând ajunge până la 100 de miliarde de metri cubi de gaz pe an.