„Avem o problemă fiscală majoră”. Economist BNR, despre bugetul țării: E ca într-o familie cu salariul de 4.000 de lei și cheltuieli de 6.000
Economistul Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a declarat că suntem aproape de vârful creșterilor de prețuri. Specialiștii BNR se așteaptă ca inflația să sară de 14% în iunie și să coboare ușor apoi. Totuși, aceasta va rămâne de două cifre până în vara anului viitor.
Popa a vorbit despre problemele fiscale majore cu care ne confruntăm și a susținut că e nevoie de eficientizare în cheltuirea banului public.
România are o problemă fiscală majoră. Deficitul e nesustenabil
Specialistul a susținut că datoria publică a României s-a acumulat, iar banii nu sunt doar mai rari, ci și mai scumpi.
„Deficitul generează datoria publică, iar deficitul este mare. La 4 lei încasați, statul mai cheltuie un leu pe deficit și îi mai trebuie un leu pentru a plăti și împrumuturile din spate. Ca o paralelă, într-o familie în care salariul e de 4.000 de lei, cheltuielile ar fi 5.000 și ar mai avea nevoie de 1.000 pentru rate. Adică la 4.000 de lei i-ar trebui 6.000, ceea ce e nesustenabil”, a declarat Popa, la Digi24.
Acesta a amintit apoi de declarațiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, despre „problema fiscală majoră” cu care ne confruntăm.
„Problema e în sectorul bugetar, acolo trebuie apăsat pe buton, trebuie lucrat la situația deficitului public. Problemele sunt structurale. 80- 90% din ce încasează statul se duce pe salarii și pensii, deficitul e nesustenabil. Dacă statul ar fi o gospodărie nu ar putea trăi la infinit pe datorie”, a mai afirmat Cristian Popa.
Economist: E nevoie de eficiență în cheltuirea banului public
Popa a susținut apoi că, vorbind în calitate de economist, nu de membru al CA al BNR, e nevoie de o eficientizare a cheltuirii banului public: „Să fie disciplină și orientare către rezultate”.
„Țările din regiune ori au surplus bugetar, ori au deficit bugetar, dar mai mic, nu au deficite de 7% din PIB ca noi, nu ne poziționăm bine în context regional. Și asta contează dacă piețele decid să finanțeze sau nu o țară, percep un risc, percep că sunt probleme structurale”, a mai declarat economistul.