Au crescut prețurile la aproape toate alimentele. Fructele, în topul scumpirilor
Prețurile au crescut cu 2,8% în luna iulie 2020, în raport cu iulie 2019, potrivit datelor transmise de INS. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în rândul alimentelor, prețul acestora urcând cu 5,5%. Serviciile s-au scumpit cu 3% iar mărfurile nealimentare cu 0,88%.
Prețul fructelor a crescut cu peste 24% față de decembrie 2019. În topul scumpirilor la alimente urmează fasolea (peste 12%), citricele (11,3%) și făina (6,91%).
Rata anuală a inflaţiei IPC pentru sfârşitul anului curent şi al celui viitor este prognozată la 2,7% şi, respectiv, la 2,5%, potrivit Raportului asupra inflaţiei postat pe pagina de internet a Băncii Naţionale a României.
Potrivit celui mai recent Raport privind inflația publicat săptămâna trecută, BNR se aşteaptă la o inflaţie de 2,7% la sfârşitul anului de 2,5% la finalul lui 2021.
Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) sunt anticipate să înregistreze o dinamică anuală de 8,4% la finele anului curent şi de 3,3% la sfârşitul celui viitor, aceste valori fiind configurate sub ipoteza înregistrării unor recolte agricole încadrate în proximitatea unei medii multianuale. Comparativ cu Raportul anterior, nivelul pentru finele anului curent a fost revizuit în sens descendent cu 3,5 puncte procentuale, pe fondul unei ameliorări a condiţiilor meteorologice, survenită ulterior publicării Raportului precedent, care a condus la o ieftinire a legumelor.
Deficitul bugetar a crescut în România
Creșterea prețurilor are loc în contextul în care România se confruntă cu probleme bugetare pe fondul pandemiei de coronavirus.
Deficitul bugetar înregistrat după primele şase luni din an a crescut la 4,17% din Produsul Intern Brut, reprezentând 45,17 miliarde lei, arată execuţia bugetară publicată de Ministerul Finanţelor. Gaura din buget este pusă în special pe seama măsurilor luate de Guvern în contextul pandemiei de COVID-19.
Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 mld lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale.
Creșterea deficitul bugetar aferent primelor șase luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-mai, ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (10,2 mld lei) , (ii) de creșterea cu 2,94 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ian-iunie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, (iii) precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 mld lei.
Avertismentul specialiștilor privind situația economică a României
Potrivit specialiștilor, România este printre acele ţări care nu vor fi capabile să-şi redreseze total nivelul PIB-ului în 2021.
Aceasta este concluzia unei analizecare indică faptul că, potrivit prognozelor, în prezent doar 7 din cele 11 ţări din Europa de Sud-Est vor putea readuce anul viitor nivelurile PIB-ului la cele din 2019.