Ancheta DNA la CNAS: Decontările pentru pacienți ”fictivi” sunt făcute și pentru analize medicale? În patru ani, sumele decontate s-au dublat, dar banii tot nu ajung 

Procurorii DNA investighează decontări ilegale de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București. Investigația vizează îngrijirea bolnavilor la domiciliu, însă, în acest context, se pune întrebarea dacă situația aceasta nu este valabilă și pentru piața analizelor medicale şi a investigaţiilor paraclinice, zone în care, deși sumele decontate s-au dublat în patru ani, banii tot nu ajung iar pacienţii sunt nevoiţi să plătească din buzunar pentru investigaţii, informează zf.ro.

CNAS are în acest an de administrat unbuget de 29 mld. lei.

Decontările pentru analize medicale şi in­ves­tigaţii paraclinice (ecografii, RMN, altele) au crescut de la 322 mili. lei în 2012 la 655 mil. lei anul trecut.

Totuși, când pacienţii ajung cu bilet de trimitere în laboratoarele medicale nu îşi pot face gratuit analize pentru că „nu mai sunt fonduri“, aşa că ajung să scoată din buzunar bani pentru investigaţii. Pot să fie furnizori care spun că li s-au terminat fondurile de la CNAS doar ca să încaseze bani în numerar de la pacienţi şi ulterior primesc şi de la Casă bani pentru nişte investigaţii fictive.

„De câţiva ani, de când au crescut bugetele Casei pentru inves­ti­gaţii paraclinice, suspectez că se fac decontări pentru pacienţi fictivi în ceea ce priveşte analizele de sânge şi investigaţiile paraclinice dat fiind că deşi fondurile s-au dublat, numărul de zile în care pacientul îşi poate recolta cu bilet de trimitere s-a redus la o trei­me, adică doar la primele 2-3 zile ale lunii. Mai mult, repartizarea fondurilor pe judeţe este, la fel ca în ca­zul fon­durilor pentru îngrijiri la domi­ciliu, ine­gală“, a declarat Vasile Bar­bu, pre­şedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor din România.

Casa stabileşte pentru fiecare laborator medical o sumă de contract în funcţie de capacitatea laboratorului, de personalul existent, de adresabilitatea unităţii. Există criterii de diferenţiere menţionate în contractul cadru. CNAS nu este însă transparentă, nu oferă date defalcate cu privire la fondurile alocate pentru sistemul privat şi cel public, nu spune ce decontări a făcut pe fiecare investigaţie (analize medicale, RMN, ecografii şi altele) şi nici ce decontări s-au făcut pe fiecare judeţ.

„Avem pacienţi cu diabet care, deşi primesc bilet de trimitere, ajung să plătească pentru analizele ce monitorizează diabetul. Ne-am întrebat de mai multe ori ce se întâmplă cu banii alocaţi pentru această analiză, am întrebat şi de la Casă. Pacientul cu diabet ajunge să facă internare de zi pentru a beneficia de analize gratuite" a declaratMaria Angela Mesaroş, preşedintele Federaţiei Asociaţiei Diabeticilor din România.