Adrian Vasilescu explică decizia BNR de creștere a dobânzii: Simptomele inflaţioniste din octombrie anul curent, adăugate galopului peste aşteptări din septembrie

BNR a optat pentru o mişcare prudentă, de numai 0,25 %, aşa că dobânda a urcat de la 1,50 %- nivel stabilit la 5 octombrie a.c. – la 1,75 %. Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu , a explicat că BNR a fost obligată să ţină cont de impactul multiplu pe care mişcarea imprimată dobânzii-cheie îl va provoca inevitabil întregii economii în perioada imediat următoare.

Adrian Vasilescu, despre decizia BNR

“Simptomele inflaţioniste din octombrie anul curent, adăugate galopului peste aşteptări din septembrie, impuneau o mişcare în sus a dobânzii. Opţiunea făcută – creştere la 1,75 şi nu la 2,00 la sută – a reieşit însă din evaluări multidisciplinare: calcule ale probabilităţilor, modelări macroeconomice, analize statistice, sociologice, psihologice. În general, a fost analizată realitatea din sistemul preţurilor de consum în raport cu tabloul ţării şi al lumii”, spune Adrian Vasilescu pentru ZF.

Potrivit lui Adrian Vasilescu, începând din toamna lui 2017, când autorităţile de reglementare au scumpit în valuri succesive energia electrică, gazele naturale şi căldura, întregul tablou al pieţei de consum a fost puternic afectat.

Economic - 13 nov, 15:39

BNR: Datorita externă a României a crescut cu 18 miliarde de euro în primele 9 luni ale 2024. La cât a ajuns

Inflaţia, luându-şi avânt, avea să se înscăuneze pentru doi ani, atacând în mai 2018 cel mai înalt vârf al ciclului, de 5,41 la sută. Dacă Banca Naţională, în situaţia dată, ar fi avut o dobândă-cheie aproape de zero, aşa cum i se ceruse cu insistenţă, ar fi fost nevoită să streseze piaţa monetară şi economia în general cu un salt al acestui indicator greu de suportat. Trei ar fi fost principalele costuri ale unui tratament atât de dur: 1) ar fi fost lovită creşterea economică, probabil s-ar fi ajuns chiar la recesiune; 2) s-ar fi produs o scumpire considerabilă a creditelor; 3) etapele de creşteri salariale din 2018 şi 2019 nu ar mai fi fost posibile. Dar nu s-au întâmplat aceste blocaje.

Totodată, refuzând să-i ţină scara dobânzii-cheie ca aceasta să urce mai sus de 2,50 la sută, BNR a avut grijă ca şi creşterea minimă de 0,75 de puncte procentuale (de la 1,75 la 2,50 la sută) să fie făcută treptat, în trei etape. Această strategie, cu o dobândă de politică monetară la jumătatea ratei inflaţiei, susţinută însă de banca centrală cu întregul său arsenal, şi-a dovedit eficienţa. Aşa că, în cea de-a doua etapă a ciclului inflaţionist, din iunie 2018 până în martie 2019, deşi preţurile au fluctuat, ba urcând, ba coborând, pe net a rezultat o scădere a ratei inflaţiei de aproape un punct procentual şi jumătate, de la 5,41 la 4 la sută. După care au urmat 21 de luni, până în decembrie 2020, cu un recul de la 4,00 la 2,06 la sută. De-a lungul întregului an 2020, în plină criză, inflaţia s-a menţinut la un nivel optim.

BNR a majorat dobânda de politică monetară

Consiliul BNR a decis în ulti­ma şedinţă de politică mone­ta­ră din acest an să majoreze do­bânda de politică mo­ne­tară cu 0,25 puncte pro­cen­tua­le, până la 1,75% pe an, conform hotă­râ­rilor consilului de adminsitraţie al BNR. Analiştii susţin că este o majorare mult prea mică având în vedere pericolul inflaţionist.

Din punctul de vedere al economis­tu­lui Dragoş Cabat, majorarea dobânzii de po­litică monetară cu doar 0,25 puncte pro­centuale este mică, având în vedere că alte bănci centrale din regiune au mers la majorări de 0,75 puncte procentuale a dobânzii de politică monetară.